Oameni deosebiți, stand deosebit la Deda

Unul dintre standurile cele mai pitorești a Festivalului Văii Mureșului, cu mari șanse de a urca pe podium în cazul în care s-ar fi organizat și o astfel de competiție a fost cel al comunei Deda.   Standul prezintă un interior țărănesc, costume populare, atât pentru tineri, cât și pentru vârstnici și alte obiecte inedite pentru vizitatori. Porturi populare, țoluri, război de țesut și multe alte exponate care ne întorc în timp, pe vremea bunicilor.

„Valea Mureșului, redescoperită de festival”

Una dintre cele mai mândre persoane pentru felul în care arată standul care reprezintă comuna este Lucreția Cadar, realeasă la conducerea Primăriei, fapt care confirmă încrederea acordată de locuitorii comunei. „Acest festival este foarte binevenit. Am umblat foarte mult prin țară. Valea Mureșului este o zonă mai puțin popularizată și cred că este una dintre cele mai frumoase locuri din țară. Acest festival a reușit să redescopere această zonă pentru România, pentru străini, pentru tot ceea ce înseamnă frumusețea. Festivalul aduce în primul rând perpetuarea sau, mai corect spus, redescoperirea în privința portului, a cântecului și jocului popular, a obiceiurilor strămoșești, tot ceea ce este tradițional oamenilor din aceste locuri minunate. Eu consider că oamenii din această zonă au un suflet aparte și sunt printre cei mai buni și deosebiți gospodari. Încercăm să transmitem și celor mici dragostea pentru portul și dansul popular, tot ceea a fost vechi și frumos”, ne spune primarul reales al comunei, Lucreția Cadar. Edilul comunei speră ca acest festival să fie mai mult susținut, astfel zona ar avea numai de câștigat.

Un lucru de consemnat, cu ocazia festivalului, în fiecare an, comuna Deda este reprezentată cu un stand care reprezintă una dintre localitățile comunei. În acest an, onoarea a revenit satului Filea, prin Mariana Morar, o educatoare care-și dorește să deschidă chiar un muzeu cu produse tradiționale din satul său. „Avem aici costume reprezentative pentru satul nostru și comunei, costume de peste 50 de ani, toate lucrate manual. Este un semn că mamele și bunicile noastre erau femei harnice și îndemânatice. La prima vedere, totul pare simplu, dar nu cred că greșesc dacă spun că erau adevărate artiste. Aceste lucruri le făceau pe perioada iernii, când nu aveau muncă la câmp”, ne spune Mariana Morar, care ne oferă și o primă „lecție” la războiul de țesut.

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *