EconomicStiinta si tehnica

Vicepreședinte IBM: ”Venim, dar cu investiții românești!”

În urmă cu doi ani, la data de 18 aprilie 2011, Dorin Florea, primarul municipiului Târgu-Mureș, și Thomas Reeves, vicepreședintele global al IBM Research, semnau la sediul Guvernului României, în prezența premierului de atunci, Emil Boc, un Memorandum de Înțelegere privind începerea demersurilor pentru înființarea, la Târgu-Mureș, a Centrului de Excelență în Cercetare „Transilvaniaâ€, una din componentele strategiei „Digital Mureș”.

Întrucât solicitările cotidianului „Zi de Zicătre Primăria Târgu-Mureș și Guvernul României de a afla și publica textul Memorandumului s-au soldat cu refuzuri din partea celor două instituții, am decis contactarea lui Thomas Reeves prin intermediul unei adrese de e-mail din SUA, demersul fiind încununat cu succes.

Centrele IBM, înființate în parteneriat

Potrivit lui Thomas Reeves, Centrele de Cercetare IBM sunt de obicei co-fondate cu/de un partener. „Modelul de bază de afaceri este că rezultatul – cercetare/ tehnologie/ brevete – este apoi coproprietate a celor care au fondat Centrul cu IBM”, a spus Thomas Reeves.

Arabia Saudită, exemplu pozitiv

Vicepreședintele global al IBM Research a vorbit apoi despre un „caz ideal de succes pentru o țară doritoare să treacă de la o economie de resurse naturale la o economie bazată pe cunoaștere/dezvoltare de proprietate intelectuală”, și anume Centrul de Știință King Abdulla și Tehnologie (KACST) în Riyhad, Arabia Saudită, care a reușit ca în termen de doar șase ani să bifeze mai multe proiecte reușite.

„Un bun exemplu este parteneriatul de cercetare al IBM cu Centrul de Știință King Abdulla și Tehnologie (KACST) în Riyhad, Arabia Saudită. Înainte de asociere, întreaga Arabie Saudită a depus mai puțin de 100 de brevete pe an – și foarte puține au fost de valoare comercială. Acum, la șase ani de la acordul IBM și Arabia Saudită, pe mai multe domenii specifice de cercetare/dezvoltare comune, un număr mare de brevete deținute în comun au fost depuse în zonele de membrană de desalinizare a apei, fotovoltaice solare concentrate și PET-uri, reciclare chimică. În acest moment, Arabia Saudită începe să construiască uzine autonome de desalinizare a apei, alimentate cu energie solară concentrată – cu o viziune de a crea prin țară râuri curgătoare cu apă proaspătă, totul pe proprietatea intelectuală creată în țară, împreună cu IBM”, a subliniat Thomas Reeves.

Parteneriatul din Egipt, un fiasco

În continuare, vicepreședintele global al IBM Research a dat ca exemplu un caz intermediar de asociere, „stagnat sau întârziat datorită dezvoltărilor sociale/ politice”, și anume Centrul de Tehnologie Nano IBM din Egipt, unde instabilitatea din zonă a determinat IBM să renunțe la colaborarea cu partenerii egipteni. „Un exemplu cu mai puțin succes, tipic de precauțiune pe care IBM trebuie să îl ia mereu în considerare este Centrul de Tehnologie Nano IBM din Egipt. Acest acord a fost finalizat cu finanțare pe ambele părți, un Centru de Tehnologie Nano a fost construit în afara orașului Cairo, în parteneriat cu Universitatea Nil, dar instabilitatea politică și dinamica din țară a oprit esențial progresul din partea Egiptului. Așa că IBM a continuat acele cercetări de unul singur”, a explicat Thomas Reeves.

Obstacole de finanțare în Lituania și România

Întrebat care este situația referitoare la realizarea Centrelor de Cercetare IBM din Lituania, respectiv România, vicepreședintele global al IBM Research a catalogat cele două proiecte ca fiind „cazuri de angajament național oficial guvernamental cu angajamentul IBM, dar cu incapacitatea de a continua datorită obstacolelor de finanțare din partea țărilor.”

Pas înapoi în Lituania

Referindu-se la Lituania, Thomas Reeves a mărturisit că dependența lituanienilor de fondurile europene a determinat compania IBM să dea un pas înapoi. „În cazul Lituaniei, am finalizat un acord cu prim-ministrul și mai mulți membri ai cabinetului său. Totuși, planul Guvernului lituanian a fost dependent în mare măsură de fondurile structurale ale Uniunii Europene. În cele din urmă, nu au fost capabili să asigure finanțarea și IBM nu plănuiește să continue cu finanțarea 100% a unui Centru în Lituaniaâ€, a spus vicepreședintele global al IBM Research.

„Progres încetinit†în România

În fine, Thomas Reeves a fost destul de tranșant când a venit vorba despre țara noastră, afirmând că IBM va contribui la crearea unui viitor Centru de Cercetare doar dacă România se va implica în realizarea proiectului atât cu capital financiar cât și cu capital uman. Totodată, vicepreședintele global al IBM Research și-a exprimat bănuiala că încetinirea proiectului se datorează unor constrângeri de ordin economic din partea românească. „România a progresat la un Memorandum de Înțelegere, dar suspectez faptul că, constrângerile de finanțare din partea lor au, până în prezent, un progres încetinit în crearea unui Centru comun de cercetare. IBM este destul de interesat să facă acest lucru, dar încă o dată, va face asta cu investiții financiare și de capital uman din partea Românieiâ€, a precizat Thomas Reeves.

Remember Thomas Reeves, la 20 aprilie 2011

Reprezentanții Primăriei Târgu-Mureș au făcut public, în data de 20 aprilie 2011, la două zile după semnarea Memorandumului de Înțelegere, un material video realizat cu Thomas Reeves, în care vicepreședintele global al IBM Research preciza ce înseamnă un parteneriat de cercetare și care vor fi beneficiile țării noastre în cadrul viitorului Centru de Excelență în Cercetare „Transilvania†din Târgu-Mureș.

3.000 de cercetători la IBM Research

„Aș dori să vorbesc astăzi despre parteneriatele de cercetare și modul în care acestea se schimbă în cadrul IBM. În primul rând, permiteți-mi să vă prezint IBM Research. Avem 3.000 de cercetători predominant doctori în diverse specializări, în zece laboratoare din întreaga lume: câteva în SUA, Zurich – Elveția, Haifa – Israel, Beijing – China, etc. Acești cercetători nu se concentrează, așa cum v-ați putea aștepta, strict pe calculatoare, software și servicii. Noi facem cercetare în aproape toate discipinele, deci avem medici, biochimiști, chimiști ai chimiei anorganice, avem experți în materiale, bineînțeles avem experți în nanotehnologie și astfel facem cercetări în multe, multe categorii diferite.â€

Agenda „planeta mai inteligentăâ€

„Ceea ce vreau să explic este că schimbarea se referă la ultimii 50 sau 60 de ani, am făcut cercetare ca IBM, pentru IBM, în laboratoarele IBM și că, dacă privim la agenda „planeta mai inteligentă†și la oportunitate, despre care probabil ați auzit vorbindu-se la IBM, o planetă mai inteligentă necesită ca cercetarea să se mute din laboratoare în orașe și țări. Dacă se dorește a se face cercetări legate de optimizarea rețelei electrice aveți nevoie de rețele electrice în orașe și țări reale pentru a face această cercetare. Dacă aveți de gând să faceți înregistrări medicale avansate, cercetare analitică, aveți nevoie de înregistrări medicale reale ale zecilor de mii, sutelor de mii de oameni reali. Deci, formăm parteneriate selective cu unele companii, precum și cu țările și orașele lor lidere și aceasta este ocazia pe care eu o văd în fața noastră acum, între IBM și România, și eu sunt foarte încântat de posibilități. Sperăm să definim un plan de parteneriat definitiv în următoarele 60 de zile.â€

Circa 5.000 de patente/an

„IBM generează, de asemenea, tehnologia patentată, pe măsură ce înaintează cercetarea. IBM generează aproximativ 5.000 de patente pe an și acest lucru este mai mult decât generează orice altă companie din lume în ultimii 18 ani. Și nu se patentează doar de dragul patentării, înregistrăm patente pentru a proteja proprietatea intelectuală de valoare și parte din aceste acorduri de parteneriat desfășurate cu universități din România, vor fi patentate pe măsură ce lucrăm împreună și vom împărtăși în comun beneficiile acestor tehnologii patentate de-a lungul timpului. Deci, cred că acesta este un moment emoționant pentru IBM și pentru posibilitățile de parteneriat cu orașele din România și universități. Speră să revin în aproximativ 60 de zile, cu mai multe detalii, cu privire la tema, subiecte și abordarea pe care o vom folosi în cadrul acestui parteneriat.â€

Exemple de cercetare reușită

„Voi acorda câteva minute pentru a vă oferi câteva exemple de cercetare pe care IBM le-a făcut și tipurile de rezultate generate. Un exemplu cu care probabil sunteți familiarizați este intervenția chirurgicală la ochi, LASEK, intervenție chirurgicală de corecție pentru cristalin. Aceasta a fost inventată și patentată de către IBM Research. Evident, IBM nu face o afacere din ea, am autorizat această tehnologie în așa fel încât companiile să o poată comercializa. Avem în prezent unele tehnologii interesante în domeniul medical: administrare de medicamente pe bază de polimeri, un nou concept avansat de depistare a celulelor canceroase, cu medicamente capsulate ce au la bază polimeri selectivi. Am înregistrat patente de chirurgie robotică, cu care multe dintre rudele noastre se confruntă, probabil, în lumea reală, pentru microchirurgia robotizată avansată, avem tehnologii fotovoltaice pentru a converti lumina solară în energie. Nu avem una sau două, avem multe, de la concentrare solară, în care sunt concentrate, la celule solare mai eficiente. Avem cercetare interesantă pe tehnologia bateriilor pe care credem că vom aplica, în timp, pe piața auto. Deci, există o gamă largă de tehnologii la IBM. Unul din parteneriatele noastre a dus la dezvoltarea de membrane care reprezintă o îmbunătățire revoluționară a tehnologiei de desalinizare. Multe țări au fabrici de desalinizare foarte mari pentru a transforma apa sărată în apă potabilă. Împreună cu o țară parteneră cu noi, am reușit ca în termen de doi ani să creăm o tehnologie avansată patentată de noi, care va forma baza pentru membanele de desalinizare în viitor, în întreaga lume, astfel încât este o realizare a IBM-ului și a partenerului nostru și o oportunitate de comercializare mare pentru acesta din urmă și companiile implicate.â€

Care este câștigul României?

„Deci, cu privire la beneficiile unui Centru de Cercetare în comun, un parteneriat, o colaborare, IBM are oportunitatea de a lucra cu cerceători renumiți, doctori în universități de top, vom avea acces la lumea reală, așa cum am spus, pentru a lucra la agenda „planeta mai inteligentăâ€. Ce câștigă România din acest parteneriat? Ei bine, un parteneriat cu compania lider în cercetare, companie internațională, în ceea ce privește modul în care abordăm cercetarea, cum decidem să oprim cercetarea sau să o începem cu un subiect nou, cum și când vom decide patentarea, cum înregistrăm un patent de valoare, toate aceste lucruri vor fi avantajele pentru partenerii români implicați. De asemenea, există situația în care, pe măsură ce școlile din România generează doctori renumiți, din păcate, în ziua de azi, mulți dintre aceștia părăsesc țara, pentru a continua studiile sau pentru a munci în străinătate, chiar SUA.â€

Stop exodului de „creiereâ€

„Prin formarea acestui tip de organizație de cercetare de top între IBM și universități multiple din România, noi credem că este destul de probabil ca acest exod al „creierelor†sau acest „tren cu talente†să se întoarcă, iar unii dintre cei mai buni și mai străluciți din România să revină în țară pentru a lucra în acest Centru de Cercetare. Deci, în ce punct ne aflăm în cadrul acestui parteneriat de azi, am semnat un Memorandum de Înțelegere între Târgu-Mureș și IBM, susținut de alte trei orașe și sprijinit de Guvernul român. Memorandumul de Înțelegere prevede intenția noastră de a lucra pe acest concept de parteneriat în următoarele 60 de zile. Sper să revin pentru a vă raporta în 60 de zile că am finalizat faza următoare și că am identificat domeniile specifice de cercetare și acele universități care vor fi implicate în acest parteneriat.â€

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close