Relația profesor-elev-părinte, obiect de studiu
Studiul, pârghie de eficientizare
Relația dintre profesori și elevi fiind printre aspectele care contribuie hotărâtor, în opinia multor cadre didactice, la calitatea întregului proces de învățare, studiul se vrea un instrument util, prin care se pot cunoaște principalele pârghii pentru eficientizarea relației profesor-elev, care să corespundă așteptărilor acestora, dar și politicilor educaționale actuale. “A fost ales un eșantion de 674 de elevi din mediul liceal mureșean, selecționați după metode strict statistice, din 5 în 5. Am aplicat aceste standarde sociologice bine stabilite, din dorința de a furniza un studiu cât mai conform cu realitateaâ€, a informat Emil Bloj. În realitatea curentă, relația dintre profesori și elevi este fundamentată în mare parte pe practici învechite și prejudecăți conservatoare, dar există și situații în care educatorul manifestă atitudini determinate de experiența modernă, de comunicare activă și motivantă. Demersul educațional nu se mai rezumă doar la transmiterea de noi cunoștințe, un accent deosebit punându-se pe interacțiunea dintre profesori și elevi. “Scopul primordial al studiului a fost cunoașterea de către profesori a cauzelor pentru care elevii absentează, pentru a se putea intervene acolo unde este cazul, corectând ceea ce se impuneâ€, a precizat Bloj. Un obiectiv poate mai important care a fost atins a fost stabilirea gradului de satisfacție al elevului în relația lui cu oferta educațională și stabilirea cauzelor ce pot duce la demotivarea în frecventarea cursurilor.
Capacitatea de a explica, importanță maximă
În primă fază, studiul a stabilit datele referitoare la eșantionul chestionat, reieșind că elevul mediu mureșean, respectiv 61,8 % locuiește în mediul urban, 76,3 % trăind cu ambii părinți. Un procent important de 42,3 % au avut medii generale cuprinse între 8 și 8,99, 28,6 % dintre ei au obținut între 7 și 7,99, nu puțini au fost cei cu medii între 9 și 10, respectiv 24,3 %, și doar 4,8% au obținut medii generale sub 6,99 în anul școlar 2012-2013, rezultate care sunt poate mai bune decât se vehiculează în opinia publică. Acest elev mediu reprezentat de eșantionul chestionat a dat răspunsuri care pot fi ușor surprinzătoare la unele întrebări. “Studiul a relevat faptul că elevii apreciază în cea mai mare măsură capacitatea de a explica pe înțelesul tuturorâ€, a explicat psihologul, 81,3 % dintre elevi considerând această calitate drept cea mai importantă. Aproape la fel de importantă, (72,4 %), este considerată evaluarea corectă, în lista calităților apreciate la un profesor urmând buna pregătire profesională, dar și umorul și ținuta îngrijită. Între nemulțumirile elevilor față de profesori, pe primul loc se află discriminarea între elevi, într-un procent de 86,7 %. Să fie oare aceste calități cele pe care elevii le doresc și prea rar le și găsesc la profesorii lor, nu știm, dar, dacă este să credem rezultatele studiului, discriminarea între elevi pare o problemă reală care, chiar și singură, poate duce la demotivare și, în concluzie, la absenteism. Poate cu tratamentul egal și nediscriminatoriu se explică numărul mare de elevi care au dat note cuprinse între 9 și 10 profesorilor de religie ( 83,1%), urmați la distanță de profesorii de muzică, cărora 61 % dintre elevi le-au acordat calificative maxime. Procentele mici în care profesorii de fizică și chimie au obținut calificative mari ar putea fi explicate prin lipsa capacității de explicare pe înțelesul elevilor, mă întreb, sau poate programa nu este adaptată cerințelor reale, studiul nu dă răspunsuri în acest sens.
Elevii chiulesc de teama notelor slabe
Studiul a relevat și faptul că elevii știu să se evalueze corect, aspect deloc de neglijat. 62,1 % dintre ei afirmă că sunt respectuoși cu profesorii, 47,9 % se consideră suficient de conștiincioși încât să meargă întotdeauna la școală cu ghiozdanul pregătit conform orarului, 46,2 % considerându-se și punctuali. Doar 17 procente consideră că sunt atenți la tot ce li se predă, 27,8 % recunoscând că nu sunt activi în timpul orelor. Un element cheie dezvăluit însă de studiul în cauză ar putea da de gândit atât profesorilor, cât și părinților, în lungile luni ale vacanței de vară. Aproape 90 % dintre elevi afirmă că chiulește de la ore din simplul motiv că vor să evite primirea unei note slabe, aspect care ar trebui să fie un serios semnal de alarmă, relevând faptul că majoritatea covârșitoare a elevilor învață mai mult pentru note, decât pentru acumularea de cunoștințe. La fel de demn de subliniat sunt consecințele cele mai neplăcute ale absenteismului în viziunea elevilor, 43,5 % considerând chemarea părinților la școală drept cea mai neplăcută, 33,5 % dintre ei temându-se de scăderea notei la purtare, iar 18,8 % de recomandarea de a se prezenta la psiholog. “Părinții nu se implică suficient în viața școlară a elevilor. Ei frecventează ședințele cu părinții preponderent în clasele primare, interesul acestora scăzând spre zero în anii de liceuâ€, afirmă psihologul, notele din carnet fiind astfel singurele care atrag atenția părinților, iar chemarea acestora la școală însemnând probabil de multe ori pedepse ulterioare.
Implicarea părinților, insuficientă
Rezultatele studiului ar putea fi datorate și vârstei liceenilor, adolescența nefiind o perioadă ușoară pentru nimeni. “Sigur că influențează și vârsta, adolescența fiind o perioadă dificilă pentru mulți, dar în mod cert și părinții au multe de învățatâ€, spune Bloj. “Părinții nu participă la ședințe, nu se implică, dar nici nu sunt de acord cu vizitele la psihologâ€, afirmă coordonatorul CJAP. “Când te doare un dinte, ni se pare normal să mergem la dentist, ar trebui să fie la fel de normal ca atunci când avem probleme de integrare și rezultate slabe să mergem la psiholog. În multe țări din Occident, consultul psihologic este obligatoriu la căsătorie, așa cum este și școala părinților, la nașterea unui copilâ€, continuă acesta. “Și noi organizăm, gratuit și voluntar, cursuri de parenting la școli, dar din păcate cu greu adunăm 10 părinți la acesteaâ€, afirmă Bloj. “Nu putem depune armele însă, în luna mai organizăm în colaborare cu Biblioteca Județeană un ciclu de întâlniri cu părinții, unde vom discuta chestiuni inițiate de cititori/părințiâ€, informează psihologul, cu specificarea că aceste întâlniri vor fi organizate pe două grupe de vârstă, de până la 18 ani, respectiv peste 18 ani. Întâlnirile vor avea loc la secția Bibliotecii Județene din incinta hotelului Parc, părinții care cred că mai au de învățat sunt așteptați pentru detalii fie la Bibliotecă, fie la Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică.