Economia județului Mureș între speranțe și realitate

Foto Nicu Pop - EDTORIALOrice ar spune reprezentanții autorităților publice, ori cei câțiva oameni de afaceri mureșeni de anvergură, din punct de vedere economic, județul Mureș lasă impresia – paradoxal – de periferie, deși suntem situați în centrul României. Geografic suntem în centru, dar în afara fluxurilor economice relevante. Trecerea de la paradigma economică de tip socialist, la cea capitalistă ne dezvăluie faptul că dezvoltarea economică nu se suprapune neapărat peste granițele naționale. Aici concură alți factori. Resursele naturale, resursele umane, geografia (poziționarea față de centrul economic în a cărui arie de influență se află zona și nu față de capitala țării), infrastructura, interesul potențialilor investitori,  politicile locale și forța de negociere a administratorilor județului, marketing-ul, dar și sensibilitățile colective și comportamentul social.

După Revoluţie, în urma unor privatizări destul de „discutabile“, municipiul Târgu-Mureş a pierdut o serie de mari întreprinderi mecanice, electrotehnice, etc. În prezent a început procesul de rein­dus­tri­a­li­za­re a oraşului, nota Ziarul Financiar, mai deunăzi, preluând punctul de vedere al reprezentanților Primăriei Tg. Mureș. Însă ceea ce au uitat să precizeze cei de la Primărie este că fenomenul privatizărilor discutabile a avut loc în toate județele și, totuși, în jurul nostru există o altă dinamică economică. În Sibiu, Brașov, Alba sau Cluj parcă lucrurile se mișcă mai repede. S-au înființat firme cu mii de angajați și apar altele noi. Cu excepția ”Azomureș” și ”Cesiro” (compania sighișoreană nefiind inclusă în topul ZF în articolul amintit mai sus), în județul Mureș nu mai avem companii private de anvergură, cu impact social semnificativ. Zona de sănătate este dominanta județului din punct de vedere social-economic. Fabricile de medicamente ”Gedeon Richter”, ”Sandoz”, ”BioEel” sau ”Aesculap”, cele două spitale mari, UMF-ul, clinicile private și rețelele de farmacii și toată infrastructura de sănătate generează o oarecare plusvaloare. Dar cu un PIB/capita cu 21% mai mic decât media națională (conform datelor Comisiei Naționale de Prognoză), județul Mureș pierde teren.

Care ar putea fi explicațiile? Geografia ar fi una dintre ele. Județul Mureș este situat într-o zonă de margine – estul Transilvaniei. Apoi, ca percepție, județul Mureș este asociat cu Harghita și Covasna ca o zonă cu potențiale riscuri de natură etnică (daca ați fi un investitor de aiurea ați investi banii în acestă zonă?). Infrastructura de transport? Nici Brașovul nu are autostradă. Nici măcar aeroport. La Sibiu abia acum se construiește autostrada, iar aeroportul de la Sibiu operează mai puțin decât cel de la Tg. Mureș! Transportul feroviar este la pământ în toată țara. Învățământul superior este decisiv. Universitățile clujene ne demonstrează. La fel cele din Brașov și Sibiu. Datorită UMF-ului, Tg. Mureșul este perceput ca un centru medical renumit. Și se observă asta și în plan economico-social. Dar doar UMF-ul. Ar trebui să ne mulțumim cu asta sau nu? Incompetența și/sau dezinteresul administrației locale? Este, să recunoaștem, o explicație la îndemână, în același timp încâlcită. De ce nu ar vrea cei din administrație (președinți, primari, consilieri,  parlamentari) să se pună în slujba propășirii mureșenilor? Nu au viziune? Sau nu sunt competenți? Dar de ce am fi noi mai incompetenți ca brașovenii ori sibienii? Sau la noi funcționează clanuri care blochează orice inițaitivă economică! Personal cunosc vreo două cazuri în care investitori ce au dorit să dezvolte afaceri în zonă au renunțat rapid după întâlnirea cu cei din administrație care eliberează diferite aprobări și autorizări. Probabil că toți bănuim de ce au fugit acești investitori…! Cei care totuși au rămas ne-ar putea lămuri mai bine. Mureșenii și în general românii ar trebui să știe că au puterea de a schimba lucrurile!

Nicolae POP

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *