Dr. Monica Avram, de la Bookfest, la Sesiunea Națională de comunicări a Arhivelor Județene Mureș

 FOTO 1 - Moment de la lansarea cărții Dr. Olivia Monica Avram, director al Bibliotecii Județene Mureș, și-a lansat săptămâna trecută, într-un cadrul de excepție – Salonul de carte ”Bookfest” Târgu-Mureș – volumul intitulat ”Pagini din viața culturală românească din județul Mureș (sec. XVIII-XIX) – societăți, asociații, colecționari, biblioteci”. Apărut prin bunele oficii ale Editurii Astra Museum din Sibiu, volumul s-a bucurat de prezentarea prof.univ.dr. Cornel Sigmirean și cea a prof.dr. Liviu Boar.Cele aproape 450 de pagini ale volumului tratează într-o manieră științifică remarcabilă fenomenul cultural românesc din mai multe perspective, inclusiv al evoluției în timp al acestuia și reprezintă îngemănarea eforturilor depuse de autoare pe parcursul a aproape 4 ani de studii doctorale. Despre volumul anterior menționat, dar și despre o altă manifestare de excepție ce a avut loc la Târgu-Mureș, joi, 25 septembrie a.c. și la care a fost prezentă în calitate de organizator, am discutat cu autoarea volumului de mai sus.

Un capitol aparte dedicat activității ASTRA

 FOTO 2 - Carti lansate la simpozionÎntrebată ce reprezintă acest volum pentru ea, Monica Avram a declarat: ”Am avut bucuria, ca duminică, 21 septembrie a.c., în cadrul manifestării Bookfest organizate la Târgu-Mureș să lansez cartea de față care a avut la bază teza mea de doctorat realizată în trei ani și jumătate, o teză coordonată de d-na profesor universitar dr. Eva Mârza de la Universitatea din Alba Iulia. Subiectul de cercetare l-a reprezentat activitatea culturală a românilor din județul Mureș (în limitele geografice de astăzi) în secolele XVIII-XIX. Am încercat să identific și apoi să diferențiez fenomenul asociaționist al românilor din cadrul județului, făcând o separație între ceea ce s-a întâmplat în rândul românilor în raport cu celelalte etnii. Am făcut acest lucru pentru că, până acum, toată activitatea culturală a fost tratată în ansamblul ei, deci am încercat să particularizez acest fenomen la o anume comunitate, având însă în vedere și fenomenele de interferență dintre români, maghiari și sași.” În concepția autoarei, dar și în istoria culturală a românilor din Transilvania, ASTRA a ocupat un loc aparte. ”Am căutat în același timp, a declarat Monica Avram, să găsesc și să evidențiez cât mai mult din tot ceea ce a însemnat scopuri, obiective și asta pentru că ele difereau față de cele propuse de maghiari sau de sași. Am structurat teza în opt capitole mari, opt capitole în care am căutat să acopăr diversele modalități de manifestare și să identific în același timp principalele categorii de asociații și de societăți românești din cuprinsul județului Mureș. Un capitol aparte l-am dedicat despărțămintelor ASTREI mureșene, de la înființarea lor și până spre anul 1900, chiar și după, sub toate aspectele pe care am putut să le identific în documentele consultate”.

A treia secțiune dedicată Primului Război Mondial

FOTO 3 ”Arhivele și cercetarea istorică”, manifestare aflată deja la a XIII-a ediție, s-a derulat pe parcursul zilei de 25 septembrie a.c., la Universitatea ”Petru Maior” din Târgu-Mureș, aceasta fiind una dintre instituțiile organizatoare ale manifestării alături de Direcția Județeană Mureș a Arhivelor Naționale, Institutul de Cercetări Socio-Umane ”Gheorghe Șincai” din Târgu-Mureș, precum și Asociația Arhiviștilor ”David Prodan”, filiala Târgu-Mureș. Prezentă la manifestare, dr. Olivia Monica Avram a declarat: ”A fost o manifestare de înaltă ținută științifică, la care am avut onoarea să particip cu o comunicare alături de remarcabili cercetători. Deși s-a desfășurat pe parcursul doar a unei singure zile, consider că manifestarea și-a atins scopul, mai ales că ea a fost organizată, de data aceasta față de cele anterioare, pe trei secțiuni și nu pe două, așa cum fuseserăm obișnuiți. Pe lângă cele două secțiuni tradiționale (Arhivistică și Istorie), de data aceasta, având în vedere și semnificația anului în care ne aflăm, s-a mai organizat o a treia secțiune, cea intitulată Primul Război Mondial. Conflict și memorie. Din impresiile pe care le-am schimbat cu ceilalți participanți, pot spune că a fost o activitate reușită pe deplin.”

Nicolae BALINT        

Amalia VASILESCU

 „Cunoscând bine începuturile acestei sesiuni de comunicări științifice (…). Am constatat că ea s-a impus cu adevărat în peisajul naţional de specialitate, atunci când i s-au alăturat statornic celelalte instituţii de prestigiu ale urbei mureşene, universitatea, biblioteca, muzeul şi instituţiile administraţiei publice. Iată cheia succesului pentru care arhivele mureşene şi partenerii lor merită toate felicitările noastre, exemplul lor constituie un model demn de urmat. Doresc să asigur totodată pe distinşii participanţi la această reuniune că, instituţia Arhivelor Naţionale face eforturi deosebite pentru a depăşi dificultăţile prezentului şi a-şi îmbunătăţi constant prestaţia faţă de public. Se află în curs de implementare proiectul de informatizare cu fonduri europene, un alt proiect de digitalizare a documentelor medievale stă să demareze, iar luna viitoare vor fi lansate primele volume ale Ghidului bilingv al fondurilor şi colecţiilor privitoare la Transilvania realizat în colaborare cu Arhivele Naţionale Maghiare. Înainte de toate, însă, efortul nostru vizează schimbarea profundă şi modernizarea Arhivelor Naţionale în acord cu exigenţele mileniului trei şi ale practicilor europene. A fost elaborată Strategia Arhivelor Naţionale pentru perioada 2014-2020, care aşteaptă sancţiunea forurilor în drept, în vederea promovării unei noi politici a Arhivelor în ţara noastră…”

Fragment din mesajul scris al dr. Ioan Drăgan, director al Arhivelor Naționale ale României

„Vin din partea colegilor mei, invitaţi şi neinvitaţi, pentru a aduce salutul specialiştilot secţiei de Istorie a Muzeului Judeţean Mureş, cu dorinţa sinceră ca a XIII ediţie a acestei manifestări ştiinţifice să devină un punct de referinţă pentru cele care vor urma. Arhivele şi muzeele sunt depozitare ale izvoarelor istorice utilizate permanent de către cercetători în fundamentarea şi elucidarea a numeroase evenimente şi fenomene istorice petrecute în viaţa comunităţilor umane, cunoaşterea şi interpretarea corectă a acestora constituind paşii de început în elaborarea unor opere de sinteză. Deşi documentele istorice poartă în sine subiectivismul celor care le-au conceput, nu putem ignora aportul lor în detrimentul altor surse de informare poate şi mai subiective precum memoriile, presa sau istoria orală….”

Fragment din cuvântul dr. Virgil Pană, director adjunct al Muzeului Județean Mureș

 

 „Particip pentru prima oară la acest simpozion şi nu pot decât să-mi exprim bucuria şi consideraţia că mă aflu aici unde am ocazia să prezint lucrarea despre Catolicism de frontieră – Misiunile din Moldova şi Transilvania în secolele XVII-XIII. Despre Facultatea de Arhivistică se ştiu prea puţine lucruri, ea a fost înfiinţată în anul 1992, imediat după revoluţie, după ce s-au creat condiţiile reînfiinţării instituţiei, este o instituţie de învăţământ superior din cadrul Academiei de Poliţie Alexandru Ioan Cuza, care asigură formarea şi perfecţionarea personalului cu studii superioare pentru Arhivele Naţionale…”

Fragment din declara’ia lui Rafael Chelaru, decan al Facultăţii de Arhivistică din Bucureşti.

 

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *