Remember decembrie 1989 cu revoluţionarii mureşeni

1 Vasile OpreaLa 25 de ani de evenimentele din decembrie, 89 de la Târgu Mureş, revoluţionarii mureşeni au fost prezenţi joi, 18 decembrie la Palatul Administrativ, cu ocazia unei şedinţe festive organizate de Prefectura Mureş şi Inspectoratul Şcolar Judeţeran şi Asociaţia “21 decembrie –Târgu Mureş Oraş Martir”. “Dorim să elogiem jertfa de sânge pe altarul libertăţii a târgumureşenilor în decembrie 1989. Se împlinesc 25 de ani de la Revoluţia din 89, 25 de ani în care România a ales drumul democraţiei, drumul libertăţii. România a devenit partener NATO cu drepturi depline, şi este membru deplin al Uniunii Europene. Acesta a fost şi dezideratul celor care în decembrie 1989 au ieşit în stradă împotriva regimului totalitar comunist. Am dorit ca şi tinerii să afle de aceste evenimente, să cunoască jertfa acestor eroi, care au stat cu pieptul gol în faţa tancurilor, demnă de o adevărată lecţie de istorie cu şi despre cei care în urmă cu 25 de ani aveau curajul de a se împotrivi dictaturii comuniste”, a precizat prefectul Vasile Oprea, care le-a înmânat o diplomă de recunoştinţă celor care în urmă cu 25 de ani ieşeau în stradă împotriva dictaturii comuniste

Solidari cu Timişoara împotriva dictaturii

2 HamarA urmat o lecţie de istorie predată elevilor prezenţi în sală chiar de cei care au ieşit în stradă strigând “Jos comunismul” în decembrie 1989 la Târgu Mureş. “Suntem la 25 de ani de la Revoluţia din 89. În Târgu Mureş a fost revoluţie. Am fost solidari cu Timişoara împotriva dictaturii, împotriva comunismului. La noi nu a fost o lovitură de stat. Am luptat, avem eroii noştri, avem răniţii noştri, avem morţii noştri, luptători cu merite deosebite care au stat în faţa gloanţelor, pe barricade până am câştigat”, a spus Hamar Alpár Benjámin, preşedintele Asociaţiei “21 decembrie –Târgu Mureş Oraş Martir

 “Să se facă curăţenie, să terminăm o dată cu comunismul”

3 Octavian PlesaPrintre cei care au luat cuvântul s-a numărat şi Octavian Pleşa, o mai veche cunoştinţă a regimului comunist, cel care în 1956 era exmatriculat din facultate, cu largul concurs al fostului preşedinte Ion Iliescu a cărui semnătură apare pe actul de exmatriculare a lui Octavian Pleşa. “În această sală sunt oameni care şi-au jertfit sănătatea, viaţa pentru ca voi, cei tineri să existaţi. Cei care nu ştiu ce a fost ar trebui să vină pe lângă noi, să le povestim tot ce s-a întâmplat, cum ne- am sacrificat. Lumea spune cine mai sunt şi aceşti revoluţionari , nu sunt mai nimic. Dar sunt unii care mai stau lângă, nu au făcut nimic, se lăfăie în anumite fotolii, se dau mari, iar noi în continuare suntem ignoraţi. Uitaţi-vă la mulţi camarazi de luptă aflaţi în sală, priviţi cum arată, sunt oameni cu suferinţe, unii dintre ei fiind răniţi, împuşcaţi, alţii au fost bătuţi de către miliţieni, iar ei bine mersi încă mai sunt în funcţii. România trebuie să rupă total, după 25 de ani legătura cu trecutul comunist. În 25 de ani mult nu s-a făcut, pot afirma asta cu tărie. În 1956 student fiind am fost exmatriculat. Pe semnătura de exmatriculare scrie Ion Iliescu, care era preşedintele Uniunii Asociațiilor Studenților Comuniști din România (UASCR). Trebuie o dată şi o dată să se facă curăţenie, să terminăm o dată cu comunismul. Tinerii de azi nu ştiu ce a însemnat comunismul, nu ştiu că cei din sală deja lipeau afişe prin 10-15 decembrie 1989 şi urmau să fie ridicaţi şi închişi. Masajul ce li se făcea la Securitate sau la Miliţie nu seamănă cu masajul erotic pe care tinerii îl ştiu şi îl accesează mereu pe internet. Vă rog dragi tineri să deschideţi ochii, să deschideţi istoria, să vă aplecaţi capetele în faţa acestor oameni care într-adevăr au nişte merite deosebite. Am fost printre primii care am intrat în acest sediu în decembrie 1989, iar în 22 decembrie, la amiază am constituit primul Consiliu al Salvării Naţionale. Stând cu colegul meu Nistor Man în birou, spuneam că dacă se întoarce Ceauşescu pe noi ne împuşcă primii. Stăm la dipoziţia celor tineri care vor să afle despre evenimentele de atunci, să spunem cine sunt adevăraţii revoluţionari, cine sunt impostorii. Mie nu-mi este frică să spun adevărul fiindcă nu au ce să-mi facă. Mai mult decât să mă împuşte a treia oară, nu pot face”, a spus Octavian Pleşa.

“Lucruri care ne dor”

4 TarnoveanuA urmat la cuvânt Emil Târnoveanu, care a rememorat momentele lui decembrie, 1989, de la clipele din fostul sediu al partidului, actualemente Palatul Administrativ, precum şi lupta continuă împotriva celor care denigrează rolul jucat de revoluţionari în decembrie 89. “Îmi aduc aminte ce speriaţi eram în urmă cu 25 de ani, închişi în sediul acestei clădiri. Afară nu era nimeni, frica se citea pe chipurile noastre. Auzem tot felul de zvonuri că vin teroriştii, dar trebuia să stăm să apărăm ce am câştigat, acest sediu. Dacă nu, mergeam acasă şi am fi păţit ca Braşovul, şi trebuia să luam totul de la început a doua zi. Am rămas în interiorul sediului cu orice risc. În decembrie 89 au fost nişte zile frumoase, poate şi că am fost tineri. Mulţi dintre noi, chiar şi după 25 de ani de atunci au rămas tineri în interiorul lor. Avem părul albit, suntem bolnavi, nebăgaţi în seamă, aflaţi în mizerie. Să sperăm că încet, încet ne vom recâştiga respectul faţă de cetăţenii României care, după părerea mea sunt manipulaţi. Aici mă refer la comuniştii sadea, cu cei reformator se mai poate discuta. Le spunem adversari, dar nu duşmani. În ce priveşte comuniştii sadea şi securiştii, aceştia s-au răzbunat, şi se răzbună şi acum. Ei încearcă să spună că nu a fost revoluţie, şi că noi suntem nişte profitori. Sunt lucruri care ne dor”, a spus Emil Târnoveanu.

Efectele nocive ale comunismului

6 Nistor ManPrintre cei care în decembrie 1989 a fost în centrul evenimentelor s-a numărat şi Nistor Man, preşedintele Asociaţiei Deţinuţilor Politici Mureş, care le-a reamintit celor tineri impact ul nociv al comunismului asupra poporului român. “Libertatea este un drept dăruit de Dumnezeu popoarelor spunea filosoful danez Hugo Grotius. Acest drept dăruit de Dumnezeu ne-a fost furat de communism. În 10 decembrie 1948, când comunismul se instala foarte puternic la noi aparea Declaraţia Universală a Drepturilor Omului la Organizaţia Naţiunilor Unite, astfel ca lumea să se poată apăra de opresor. Comunismul nu a ţinut cont de nimic, s-a intalat la noi o dată cu sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial cu tancurile sovietice şi s-a păstrat până în decembrie, 1989. Eram în decembrie 1989 aici, în acest sediu când au apărut din Belgia, Olanda, Franţa, Anglia, Suedia ziarişti care au întrebat cum a fost Revoluţia Română ? Le-am spus că avem mii de morţi, mii de răniţi, mii de arestaţi, avem mii de victime. Ei au spus că România a dat cea mai frumoasă lecţie omenirii pentru ce a însemnat comunismul. Toate popoarele din Europa de sub comunism s-au eliberat încetul cu încetul. Primii au fost ungurii care l-au reabilitat pe Nagy Imre, apoi bulgarii care l-au dat jos pe Jivkov, apoi în 9 noiembrie, căderea simbolului graniţei dintre comunism şi libertate, Zidul Berlinului. Urmam noi, dar noi nu ne mişcam încă. A trebuit să apară Timişoara, care a dat 100 de morţi în câteva zile. Unii dintre morţi au fost duşi în secret la crematoriul din Bucureşti pentru a li se şterge urma. Nu s-a reuşit deoarece o minciună, oricât de bine ar fi ascunsă, până la urmă iese la iveală. Revoluţia Română a fost una binevenită, în istoria omenirii chiar. Suntem datori astăzi pentru eroii noştri, pentru cei care au trăit acele vremuri de glorie, să le păstrăm veşnica recunoştinţă. Poparele care nu şi-au cinstit eroii au dispărut din istorie. Noi îi vom onora şi nu vom dispare”, a precizat Nistor Man.

“Gloanţele nu-şi aleg naţionalitatea”

5 Ion IrimieMomentele lui decembrie 1989 de la Sighişoara au fost readuse în atenţie de către Ion Irimie, cu mesaj direct către cei tineri de a înţelege istoria şi meritele celor care au dus la căderea comunismului în România. “Vin de la Sighişoara, din vechiul burg medieval unde în urmă cu 25 de ani, pe 22 decembrie, ora 10 am ocupat primăria. Am arestat toată conducerea comunistă de la acea vreme , în frunte cu secretarul Comitetului Judeţean de Partid trimis de la Târgu Mureş. Am avut curajul să înfruntăm Armata, Securitatea, de aceea spun că sunt un luptător cu merite deosebite. Asta înseamnă merite deosebite, să ocupi un sediu al comuniştilor în acele zile însemna condamnarea la moarte. Şi vechiul burg medieval Sighişoara şi-a dat jerta în acel decembrie 1989. Am avut şi noi împuşcaţi trei oameni. Din nefericie gloanţele nu-şi aleg naţionalitatea, toţi trei au fost din păcate saşi. Martirii Revoluţiei Române sunt cei cărora trebuie să le mulţumim întotdeauna, şi să le aducem un pios omagiu. Am luptat în două războaie mondiale şi am terminat fără a ne afla pe lista învingătorilor, dar nici pe cea a învinşilor. Mai bine le-am fi pierdut pe amândouă salvându-ne onoarea. De atunci a urmat o altă jumătate de secol de întuneric, poate cel mai umilitor, prin resemnare, comunismul. Deodată oameni buni, ca o explozie a venit revoluţia noastră, renăscută din demnitatea ce părea moartă. O clipă sublimă de sacrificiu, de libertate şi bucurie. S-a născut o nouă speranţă, o clipă doar pentru că din nou au apărut trădătorii, mistificatorii istoriei gata să nege totul, încercând să compromită lupta noastra, a tuturor împotriva dictaturii şi a comunismului, a ceea ce înseamnă libertatea de astăzi. Niciodată în istorie un război, o revoluţie niciodată nu s-a câştigat cu morţii, ci cu cei care au triumfat în această luptă. De asta ne numim luptători. Nu este ruşinos să împarţi gloria victoriei, dar este o mare ruşine să nu o recunoşti pe a altora. Revoluţia din decembrie a fost a poporului, spontană, anticeauşistă şi anticomunistă”, a declarat Ion Irimie.

Remember 21 decembrie 1989

7 Prunas CrinisorPovestirile despre momentele decembrie 1989 de la Târgu Mureş au fost însoţite de întrebările elevilor prezenţi, curioşi să ştie ce s-a întâmplat la Târgu Mureş în ziua premergătoare căderii regimului Ceauşescu. Ghid le-a fost Prunaş Crinişor, participant la evenimentele din 21 decembrie de la Târgu Mureş, ziua în care mureau împuşcaţi 6 tineri târgumureşeni. “La Târgu Mureş revoluţia a început în 21 decembrie, în jurul orei 14.00. Nemulţumirea exista dinainte, lumea aflase de Timişoara. Mişcările de protest au început la fabrica Imatex, cu un grup de iniţiativă. La ieşirea de la schimbul 1, cu schimbul care intra, li s-a alăturat cei de la Metalotehnica, grupul îndreptându-se către centru. Se scanda “Libertate”, “Democraţie”, “Jos Ceauşescu”. Pe Gheorghe Doja a apărut un cordon de miliţieni pentru a bloca accesul grupului spre centru. În zona gării, a mai apărut un cordon de miliţieni, şi atunci oamenii au urcat spre Dâmbul Pietros. Mulţimea s-a regrupat şi a continuat traseul spre centru. În zona Şcolii Generale nr. 2 am observat un nou cordon de poliţie, mult mai mare decât cele anterioare. Am coborât pe scările din zona Furnica, unde forţele de ordine încercau să ne împiedica accesul. Miulţimea s-a adunat în număr tot mai mare, cordonul a fost spart şi am intrat pe Bulevardul 1918, şi mai departe spre centru. Mulţimea era tot mai numeroasă, oamenii ni se alăturau natural, spontan . Când am ajuns în zona Poştei Mari, la intrare în centru eram blocaţi de miliţieni, cu maşini. Cumva am reuşit să trecem şi am ajuns în zona Grand, unde eram întâmpinaţi de trupe, cu maşini de intervenţie la care se adaugă şi forţe ale securităţii. Maşinile mari veneau spre noi, pentru a ne împrăştia. Lumea atunci s-a retras urmând să se regrupeze din nou pentru a ajunge în zona de centru. Lumea a revenit în zona centrală în jurul orei 17:30-18.00. În jurul orei 18:20, deja se întunecase când au început primele focuri de pe un TAB militar din zona centrală. Foarte probabil au fost securişti şi pe clădiri care au tras, deoarece au fost oameni împuşcaţi, foarte bine ţintiţi. S-a tras după lăsarea întunericului, nu la lumina zilei. În Târgu Mureş au fost şase morţi, iar numărul răniţilor nu-l cunosc exact. După lăsarea întunericului s-a tras, au fost incendiate câteva clădiri. În acea seară au fost efectuate primele arestări, oameni duşi la sediul poliţiei unde au fost anchetaţi. Aceasta poresupunea nu o discuţie cu anchetatorul, ci bătaie. După ce s-a tras s-a spart masa de manifestanţi. Evenimentele au continuat a doua zi, pe 22 decembrie, dimineaţa , totul culminând cu fuga lui Ceauşescu şi explozia de bucurie a celor aflaţi în stradă”, a menţionat Prunaş Crinişor, despre derularea acţiunilor din 21 decembrie, 1989 de la Târgu Mureş

“Învăţaţi, să nu puteţi fi manipulaţi”

2 HamarUna din întrebările venite din partea elevilor a vizat unitatea celor care în urmă cu 25 de ani ieşeau în stradă la Târgu Mureş, unitate care avea peste doar câteva luni să trăiască tragedia din martie 1990. “Am fost împuşcat în cursul serii de 21 decembrie la Târgu Mureş. Mulţumesc medicilor care m-au ajutat în acele clipe. Pe 22 decembrie eram în spital, colegii mei au ocupat sediul judeţean de partid. Părerea mea personală este că noi am câştigat revoluţia dar am fost naivi. Am dat puterea din mână pentru că nu am fost destul de şcoliţi. Dacă voi tinerii, învăţaţi, atunci nu puteţi fi manipulaţi de nimeni şi nimic. Noi am deschis o cale prin ce am făcut noi în urmă cu 25 de ani. Voi trebuie să învăţaţi. Aveţi şansa să faceţi lucrurile mai bine decât am făcut-o noi. Nu e perfectă ţara asta, dar e ţara în care trăim. Trăim într-o ţară liberă, nu e perfectă.Îndemnul meu este să învăţaţi şi să faceţi lucrurile mai bine decât noi. Eroii noştri care au pierit în acel decembrie sunt de toate etniile, trei dintre ei sunt maghiari, la Sighişoara saşi, ceilalţi sunt români. La fel şi în rândul răniţilor, la fel şi cei reţinuţi şi arestaţi. Referitor la unitatea din martie 1990, răspunsul e acelaşi, nu am fost şcoliţi şi am fost din păcate folosiţi. Securiştii, foştii comunişti au preluat puterea şi au manipulat pe cei mai puţini şcoliţi. De aceea îndemnul meu este să studiaţi, să învăţaţi, să nu poată nimeni să vă manipuleze”, a spus Hamar Alpár Benjámin.

“Toţi aceşti Escu au fost comunişti”

8 Balcan UliseLa 25 de ani de la momentul decembrie 1989 de la Târgu Mureş, cei care au ieşit în stradă îşi caută în continuare liniştea, nemulţumiţi că entuziasmul acelor momente din decembrie 1989 a ajuns în 25 de ani să fie înlocuit de regrete şi dezamăgiri. “Multe nu s-au rezolvat în cei 25 de ani. Vechile sisteme au rămas, copii noştri pleacă în afară, nu avem locuri de muncă pentru ei, nu este o democraţie adevărată. Trist este că nu ştim să avem grijă de tinereţe şi de bătrâneţe. Nu avem posibilitatea să ne dezvoltăm. Avem o durere mare în suflet, degeaba s-au jertfit fraţii noştri. Dacă ar fi să dau timpul înapoi aş ieşi din nou în stradă, pentru că am dorit să fie democraţie, să aducem lucruri bune în această ţară, să facem ceva. Din păcate migrăm, ne pleacă copii, sănătatea ne e şubredă. Copiilor şi nepoţilor le spun că atunci, nişte oameni totalitarişti, care ne-au ţinut sub papuc, am reuşit cumva să scăpăm de ei. Dar au rămas urmaşii lor, care tot asta vor să facă acuma. Pentru ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani nu s-au găsit vinovaţi. Acum, cu noul preşedinte, un om deosebit după părerea mea, s-ar putea să se mai deschidă uşile. Klaus Iohannis.nu e un comunist. Până la el toţi au fost comunişti, toţi aceşti Escu au fost comunişti. Acest profesor de la Sibiu nu a fost comunist şi sperăm să facă să schimbe un pic lucrurile în această ţară”, a precizat Balcan Ulise, revoluţionar.

 

 

 

 

 

You may also like...

1 Response

  1. inventatorul says:

    Nu cred ca am mai intilnit un om comparabil cu Octavian Plesa. Un gunoi rar, cu o minte ingusta, plina de prejudecati si bun prieten cu coruptia si activitati de intimidare (inainte si dupa ’89). Destul de suspect cum a reusit sa-si continue “cariera” si dupa ’89. Probabil utilizind metoda similare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *