Speranţa moare ultima, acum s-a dus mai repede

handbal Ediţia 2014-2015 a Ligii Naţionale de handbal se apropie de sfârşit. Fără echipă masculină deja de câteva decenii, Târgu-Mureşul este reprezentat de cel feminin, încă, în primul eşalon. Înainte cu 6 etape de încheierea campionatului, Sport Club Mureşul se află în faţa unei noi contraperformanţe. Unei noi, deoarece ar repeta isprava din urmă cu nici nu mai contează câţi ani, echipa mai reuşise o promovare, retrogradând la finalul sezonului cu 0 (ZERO) puncte!

Acum, înaintea etapei cu numărul 21, în care mureşencele vor evolua sâmbătă la Roman, cu HCM din localitate, punctele strânse sunt tot atâtea la număr. Sistemul de desfăşurare actual, cu play out între ultimele şase clasate, cu rezultatele directe între ele duse mai departe mai dădeau ceva şanse şi speranţe pentru salvare. Ultimele evoluţii au năruit însă orice speranţă. Urmau să se întâlnească cu majoritatea codaşelor spre finalul returului, aproape cu toate pe teren propriu. Au trecut pe la Târgu-Mureş HC Zalău, Unirea Slobozia, sau Universitatea Cluj. Toate aflate în suferinţă, toate s-au întors acasă cu trei puncte în plus, puncte care vor conta în minicampionatul de supravieţuire de 10 etape.

În tur a mai învins şi Neptun Constanţa şi mai urmează să vină Cetate Deva. Acum, penultima clasată, Neptun are 16 puncte, clujencele 17, Slobozia şi Deva 18. Cu victorii împotriva acestora pe teren propriu, Mureşul putea avea 12, chiar 15 puncte şi altele erau datele problemei, şi acestea ar fi avut cu câte 3 mai puţin. Ar fi nevoie de un parcurs utopic, cu victorii pe linie, dar mai degrabă se poate spune că de această dată speranţa nu mai moare ultima.

O, tempora! pentru handbalul mureşean

Echipa a fost preluată în anul 2010 de antrenorul Bukaresti Jozsef. Acesta a fost când secund, când principal, dar mereu pe banca mureşencelor. A fost alcătuit un lot tânăr, devenit omogen, care avea în componenţă câteva jucătoare aflate de la vârsta junioratului în lot. S-a clasat trei sezoane la rând printre primele clasate, participând de trei ori consecutiv la barajul pentru promovare, dar de fiecare s-a ratat visul. La finalul campionatului 2013-2014 acesta s-a împlinit, echipa a încheiat pe prima poziţie şi urma confruntarea cu elita. Iubitorii handbalului au început încet, încet să revină în sală. Cei mai puţini tineri, cu nostalgia sfârşitului anilor ’80 aşteptau cu totul altceva şi au început să caute explicaţii pentru acest parcus dezamăgitor.

Concluzia de bază a fost valoarea lotului, care nu a fost întărit. A urmat „decimarea” celui existent. Cele mai valoroase jucătoare s-au accidentat rând pe rând, altele au refuzat contractul, sau au părăsit echipa. Motivele au fost aceleaşi: conducerea. Aşa cum se petrece în societatea noastră, nimeni nu are curajul să facă afirmaţii care le poate dăuna imaginii unora, temându-se de eventualele repercursiuni, deşi toţi vorbesc la unison, însă doar „în pumn”, sau la colţuri. În aceste condiţii, iubitorii acestui sport îşi vor aminti în continuare cu nostalgie de anii în care fosta echipă a CS Mureşul, care a renunţat la sporturile de echipă, câştiga titlul naţional şi Cupa României şi Sala Sporturilor era neîncăpătoare la partidele din campionat sau Cupa Campionilor. Probabil vor trebui să mai aştepte cine ştie câte sezoane. Poate când vor creşte fetele cluburilor cu echipe de junioare, dacă acestea nu vor fi cooptate la cluburi unde se doreşte într-adevăr performanţă şi se respectă munca. Altfel, păcat de munca şi visul frumos al fetelor, pe cale de a se încheia urât.

Liviu BORDEIANU

 

 

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *