Boala dublei personalitati sau schizophrenia
O boala despre care in regimul trecut se vorbea doar in soapta, dar de care se foloseau unii pentru a scapa de serviciul militar obligatoriu. Au fost si cazuri cand cel tratat provizoriu a ajuns in cele din urma definitiv “sarit de pe fix”, e drept si fara sa fie obligat sa mai faca stagiul militar.
Un medic psihiatru elevetian, Eugen Bleuler (1857-1940) descriea schizofrenia ca fiind una dintre cele mai severe afectiuni psihiatrice cu repercusiuni grave pentru bolnav si pentru cei din jurul sau. In traducere denumirea inseamna minte, suflet despicat, scindat.
Ce este schizofrenia?
Este o boala psihica ce debuteaza de cele mai multe ori la varsta pubertatii. Bolnavul pierde progresiv contactul cu realitatea si isi creeaza propria sa lume plina de halucinatii auditive dar si vizuale. Se manifesta ca un actor pe scena, care joaca un rol, chiar credibil, dar care nu se trezeste la aplauzele de final si ” joaca ” acel rol pana la caderea definitiva a cortinei. Bolnavul in unele cazuri poate sa duca o viata normala, o perioada de timp, mai ales daca are parte de intelegere de la anturaj, dar nu se va putea incadra niciodata normal in societate. Pentru un schizofrenic valorile si realitatea noastra nu exista, sau sunt mai mult sau putin distorsionate.
Forme fara halucinatii
In formele mai rare dar din pacate mai grave ale acestei maladii, bolnavul prezinta semne negative, adica e apatic, areactiv. In cazul in care nu este tratata corespunzator boala, aceasta se poate degrada, ajungand pana la o ramolire progresiva a creierului. Exista forme si care nu raspund la tratament dar chiar in lipsa tratamentului au o evolutie buna.
Este o boala ereditara?
Unele studii experimentale au aratat ca exista si forme de transmitere ereditara, persoanele cu antecedente familiale de boala avand un mai mare risc de a face boala decat populatia gemnerala.
Se poate preveni?
La fel cu majoritatea bolilor psihice la debutul bolii nu exista lexiuni evidente la nivelul creierului, asa ca nu poate fi depistat cu usurinta, mai ales ca aparitia ei este legata de dificila varsta a pubertatii sau de socuri psihice. Este o bola cronica, poate fi tinuta sub control foarte bine sub tratament, dar este ireversibila. Exista persoane schizoide, schizotipale care reprezinta tulburari de personalitate dar chiar daca unele persoane sunt mai retrase, bizare, nu exista o legatura directa intre aceste tipuri de personalitate si boala.
Tipuri de schizofrenie
Exista mai multe tipuri de schizofrenie. Cei care se considera urmariti, persecutati sunt catalogati ca suferind de ” schizofrenie paranoida”. Altii care sunt incoerenti, dar nu au iluzii, sufera de “schizofrenie dezorganizata”-descrie boala Alina Mandragiu, medic psihiatru. Forma cea mai debilitanta este schizofrenia ” negativa” in care pacientii nu au motivatie, initiativa, interes social, care sunt incapabili sa se bucure si sa reactioneze afectiv.
Bola se manifesta diferit de la caz la caz dupa intensitate, severitate, frecventa episoadelor psihotice sau reziduale, astfel ca specialistii folosesc termenul de schizofrenie pentru un spectru de boli cu gravitate variabila.
Schizofrenia paranoida:
Aceasta forma de schizofrenie este caracterizata de delire nesistematizate primare urmate de interpretari delirante cu caracter bizar de cele mai multe ori insotite de halucinatii auditive, tulburari de comportament, mergand pana la agitatie si agresivitate extrema.
Ideile delirante pot fi multiple, dar organizate de regula in jurul unei teme coerente. Temele de persecutie pot determina un comportament suicidar, iar combinarea ideilor delirante de persecutie si de grandoare cu furia poate predispune individul la violenta. Debutul acestui tip de schizofrenie este mai tardiv fata de debutul celorlalte tipuri de schizofrenie, situat in jurul varstei de 28-30 ani la persoanele care nu au avut probleme premorbide.
Prognosticul este mai bun, putand exista relatii interpersonale formale sau extrem de intense, cu functionare satisfacatoare familiala si sociala. Consumul de alcool, un soc emotional in schimb pot deteriora evolutia bolii, mergand pana la sinuciderea pacientului.
Schizofrenie dezorganizata
Descrisa initial ca o dementiere precoce, aceasta forma de schizofrenie este insotita adesea de tulburari afective de tip maniacal care se instaleaza in perioada pubertatii si se caracterizeaza mai ales prin: afectare, expresii mimice patetice, tendinta la obraznicii puerile, caricaturale iar pe de alta parte, precocitate, inclinare spre preocuparile inalte si abstracte.
Tulburarile de gandire, vorbire, comportament si afectivitate sunt obisnuite; gandirea este in mod obisnuit afectata, tulburarile ajungand la dezorganizarea totala, in continutul gandirii sunt prezente delire, deseori hipocondriac, pe tema masturbarii, menstruatiei; exista si tulburari de tip halucinator la care pacientul asista pasiv sau se amuza pe seama lor. Sunt tipice pentru aceasta categorie puerilismul, aspectul prostesc, stupiditatea, fenomene disociative ale gandirii, asociatiile de idei, jocuri de cuvinte, rasul nemotivat, regresiune afectiva, irascibilitate, euforie, stari depresiv-anxioase.
Schizofrenia catatonica:
In aceasta forma de schizofrenie predomina simptomele psihomotorii de tip cataton, cu imobilitate motorie, activitate motorie excesiva, negativism extrem, mutism, bizarerii ale miscarilor voluntare, repetarea cuvintelor interlocutorului, (ecolalie) si imitarea involuntara a gesturilor cuiva ( ecopraxie).
Aceasta boala evolueaza
pe fondul constiintei clare
si apare dupa depresie,
apatie si saracire afectiva.
Schizofrenia simpla poate fi evidentiata in cazurile in care se produce pe nesimtite o saracire a intregii vieti psihice. Se caracterizeaza prin comportament ciudat, un fel de scleroza a vietii sociale si afective. Scopurile atinse in viata sunt de ce in ce mai modeste, ca apoi nici acestea sa nu mai poata fi atinse. Lipsesc delirele si halucinatiile, evolutia bolii este lenta, progresiva, spre deterioararea personalitatii.
Schizofrenia tardiva: este forma ce apare dupa varsta de 40 ani, de cele mai multe ori nu se deosebeste de celelalte tipuri de schizofrenie, dar duce mai rar la un final grav.
Unde ne aflam in statistici
Potrivit unei statistici a Organizatiei Mondiala a Sanatatii Romania se afla pe locul al 5-lea in Europa ca incidenta a tulburarilor psihice si 20% din populatia sufera1 de o boala psihica in acest moment. Desi se afla pe ultimele locuri ca incidenta, schizofrenia este printre cele mai stuigmatizate tulburari psihice, de aceea si integrarea bolnavului in societate este mai dificila. La baza acestei tulburari psihice sta o vulnerabilitate genetica, dar si factori biochimici, pentru ca s-a descoperit ca dopamina din creier influenteaza predispozitia la schizofrenie. S-a observat deasemenea ca evenimntele stresante preced uneori aparitia tulburarilor psihice, este de parere dr.Alexandru Paziuc de la spitalul de Psihiatrie din Campulung Moldovenesc.
Izolarea dauneaza
grav vindecarii
Tratamentul medicamentos, acceptarea si integrarea bolnavului in comunitate, implicarea lui in diferite activitati pot fi amelioratoare. Suferinta cauzata de stigmatizare este mai mare in cazul multora decat boala in sine. Pierderea suportului social este adesea cauza recaderii, ne atentioneaza medicii de specialitate.
Erika MARGINEAN
