Biserica evanghelică din Apold, minunăţie a meşterilor saşi

1A biserica apold Situată la circa 15 kilometri de municipiul Sighişoara, în sudul judeţului Mureş, Biserica evanghelică din Apold este inclusă pe lista monumentelor istorice şi de artă din judeţul Mureş şi a deservit, secole la rând, comunitatea săsească din localitatea Apold.

„Trappold”, în registrele din 1504

Prima atestare documentară a lăcaşului datează din anii 1504-1507, când registrele oraşului Sighişoara consemnează că locuitorii din Trappold, denumirea de atunci a Apoldului, beneficiază de înlesniri în privinţa taxelor plătite autorităţilor centrale. „Valoarea efectivă a acestora se ridică la suma de 45 de guldeni şi 18 dinari. După cum s-au exprimat cei care au redactat registrele menţionate, „Relaxanti sunt ad structuram ecclesiae et fortiuti”. Aşadar, motivul acestor îndulciri a taxelor era construirea fortificaţiei pe care o cunoaştem astăzi şi modificarea unei biserici deja existente în Apold. Aceasta din urmă a suferit o serie de intervenţii care i-au modificat probabil simţitor forma iniţială, aşa cum se prezintă aceasta la sfârşitul secolului al XV-lea”, se arată în lucrarea „Comuna Apold. Studiu Monografic complex”, de Nicolae Edroiu, Mariana Pintilie, Dorin Pintilie, Valentin Orga, Cosmin Budeancă şi Bogdan Iacob.

1B biserica apoldRol religios şi militar

Potrivit lucrării citate, edificiul se înscrie în categoria arhitectonică a bisericilor fortificate săseşti, care constituie prezenţe interesante şi frecvente în Ardeal. „Rolul pe care acestea l-au avut de îndeplinit a fost dublu. Pe de o parte, motivaţia construcţiei unor asemenea edificii de cult a fost de natură ideologică. Există numeroase referinţe biblice care asimilează edificiul religios, începând cu templul de la Ierusalim, unei tematici simbolice în care accentul este pus pe protecţia oferită de divinitate supuşilor credincioşi. Fără îndoială, acest aspect este secundar. Principala motivaţie a unor demersuri arhitecturale de acest tip trebuie căutată în sfera politico-militară. Fără a fi un fenomen specific zonei Transilvaniei, bisericile săseşti fortificate au cunoscut în această arie o răspândire deosebit de puternică, fapt care constituie elementul inedit. Cauza acestei densităţi cu totul neobişnuite a fortificaţiilor bisericeşti trebuie căutată în condiţiile dificile pe care le cunoştea creştinătatea central şi est-europeană în perioada cuprinsă între jumătatea secolului al XVI-lea şi mijlocul secolului al XVII-lea”, se menţionează în monografia citată.

1C biserica apold Turnuri de apărare şi 28 de contraforturi

De-a lungul timpului, edificiul a fost renovat de mai multe ori, cele mai importante lucrări fiind consemnate în anii 1611, 1634, 1762, 1858 şi 1900. „În anul 1762, zidurile galeriilor au fost pictate, se pare, de meşterul tâmplar Georgius Philippi din Sighişoara. Opera acestuia consta practic în patru plăci mari de lemn pictate şi alta mai mică. Toate scenele decorative realizate de meşterul din Sighişoara fac trimitere constantă la tematica Sfintei Cruci”, precizează autorii lucrării despre comuna Apold.

Biserica este înconjurată de două incinte fortificate, adică două ziduri de piatră de formă relativ ovală, adaptate neregularităţilor terenului. „Traseul zidurilor este punctat de mai multe turnuri de apărare. Inelul exterior al incintei fortificate, având o înălţime de 3 până la 4 metri, se desfăşoară la poalele dealului pe care este amplasat întreg edificiul şi prezintă nu mai puţin de 28 de contraforturi de piatră masive. Principala poartă de acces a cetăţii este amplasată la nord-vest. Dinspre sat se ajunge la această intrare pe un drum scurt cu meandre. Intrarea în biserică se face pe sub turnul porţii, al cărui parter prezintă o cămăruţă de refugiu sau, după caz, de arest. Camera de deasupra acestui prim nivel este camera de tragere, care în 1932 devenise muzeul satului”, se mai arată în studiul monografic despre comuna Apold.

1D biserica apold

 

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *