UPDATE: Glasul roţilor de tren, în apropierea junglei

 Aproximativ 40.000 de pasageri tranzitează în fiecare lună Gara de Sud din Târgu-Mureş, gara mare cum o ştie toată lumea. Numărul acestora a rămas neschimbat, desigur cu fluctuaţiile normale generate de sezoanele în schimbare, în ciuda lucrărilor ample de renovare şi reabilitare care decurg acolo de câteva luni încoace. Oficialii CFR S.A., prin glasul purtătorului de cuvânt Oana Brânzan, susţin că lucrările sunt realizate în proporţie de 35 de procente. Termenul estimat pentru finalizare este anul 2016.

Trenule, maşină mică…

La solicitarea cotidianului Zi de Zi, Oana Brânzan, purtătoarea de cuvânt a CFR S.A., a informat că modernizarea este susţinută financiar din fonduri europene şi de la bugetul de stat. „Asocierea de firme SC Confer Group SRL-SC Arcada Company -SC Radaria SR, câştigătoarea licitaţiei publice, a demarat lucrările în a doua jumătate a anului 2014, termenul estimat pentru finalizare fiind anul 2016. Proiectul, realizat într-o proporţie de 35% la ora actuală, cuprinde o gamă complexă de lucrări, care au drept scop final asigurarea unui spaţiu modern de aşteptare călătorilor, fluidizarea traficului pietonal şi siguranţa pasagerilor în timpul staţionării sau a tranzitării staţiei de cale ferată”, se arată în comunicatul menţionat. Conform aceluiaşi document, principalele lucrări care se vor executa în cadrul acestui amplu program de modernizare includ reabilitarea clădirii de călători, construirea unui tunel pietonal pentru a facilita accesul la peroane, reamplasarea dispozitivului de linii, înălţarea peroanelor şi montarea de copertine, amplasarea unui gard de protecţie între linii, montarea unei ghene ecologice pentru protejarea mediului înconjurător, precum şi amenajarea platformei pentru sistemul rutier din zona gării.

CFR-ul, viitorul sună bine

Şi într-adevăr, deşi muncitorii relatează mici sincope în ce priveşte lucrările de renovare şi reabilitare ale clădirii, un pic mai complicate datorită intenţiei de a păstra aspectul exterior al clădirii, lucrările avansează. La data vizitei mele în zonă, se lucra de zor la peronul 2, urmând ca acesta să fie chiar pus în folosinţă în zilele următoare. Aceiaşi muncitori au explicat şi că, în cazul unor lucrări de asemenea amploare, totul trebuie început de la fundaţie. Peronul 2 amintit, de exemplu, va fi prelungit cu 450 de metri faţă de vechea lungime, în plus toate peroanele vor fi înălţate pentru un acces mai confortabil. Pasaje subterane pentru pasageri, precum şi insule acoperite, dar şi rampe destinate persoanelor cu dizabilităţi se pare că vor întregi aspectul vechii noastre gări.

Şeful gării, Vasile Bora, este un om fericit. „Au mai fost etape nefaste în viaţa transporturilor feroviare iar CFR-ul a supravieţuit”, declară acesta. El speră că, pe când va ieşi la pensie, va preda succesorilor o gară modernă, frumoasă şi chiar şi profitabilă. „De când s-au inventat căile ferate, oraşele s-au dezvoltat în jurul gărilor”, consideră şeful de gară. Acesta deţine şi informaţii conform cărora în Transilvania sunt în curs de derulare construcţii şi reabilitări ale căilor ferate care vor creşte viteza medie a transportului la aproximativ 150 km/h, faţă de viteza medie de acum care abia depăşeşte 50 de kilometri la oră. Şi povesteşte cu înflăcărare despre viitorul căilor de fier. „Este, cred, cel mai sigur mijloc de transport. În plus este nepoluant. Puţini ştiu că trenurile produc o poluare cât 2-3 maşini transportând 500 de călători”, spune Vasile Bora. A cui e jungla de la Gară?

Totuşi nu spune nimeni nimic de parcul din faţa gării. Şeful gării, deşi angajat cu vechi state, nu ştie cui aparţine de fapt acesta. Ştie doar că au fost discuţii privitoare la el. Spune însă că ceferiştii au treabă cu căile ferate şi nu cu spaţiile verzi.

Păi atunci să vedem al cui e parcul. Să fie al Primăriei? Se pare că nu, cel puţin aşa ştie Ioan Gheorghiţă, directorul adjunct al Administraţiei Domeniului Public Târgu-Mureş. O adevărată junglă, la doar un kilometru de centrul municipiului. O junglă atât la propriu cât şi la figurat care ascunde, cel puţin la anumite ore, adevărate specimene ale faunei locale. Din iarba şi buruienile care ajung până la brâu (recunosc, sunt micuţă de statură) s-ar putea colecta cel puţin o încărcătură de camion cu diferite deşeuri. Trecătorii, nu puţini, tranzitează zona în pas accelerat şi cu precauţia cuvenită unei jungle chiar şi în miezul zilei. Majoritatea chiar preferă să ocolească complet unele sectoare, chiar dacă asta înseamnă zeci de metri în plus. Bodegile infecte înşirate pe una şi de fapt singura alee în afara drumului principal, sau mai precis clienţii şi damful care le înconjoară, taie curajul oricărui temerar de a tranzita zona.

Poarta Cetăţii. Un parc în care generaţii de copii s-au jucat în siguranţă, unde era amenajat chiar şi un teren de sport, şi unde era o plăcere să ieşi, în verile de altădată. Situaţia aceasta trenează de atât de multă vreme, încât oamenii par chiar a se fi obişnuit cu ea. Ochelari de cal şi fuga-fuguţa pe lângă. Până aici ţine municipiul. Adjunctul şefului ADP promite însă că, indiferent de cine ar fi proprietarul, va lua măsuri în numele instituţiei pe care o reprezintă şi vor igieniza zona. Vom reveni cu amănunte.

UPDATE:  La foarte scurt timp de la apariţia acestui articol parcul din faţa Gării a fost igienizat. Iarba a fost cosită, deşeurile au fost colectate.