Dacă politica ne desparte, cultura este cea care ne poate apropie

Foto 1Se află în România de mai bine de 10 ani și a îndeplinit diverse funcții pe linie culturală în cadrul Ambasadei Federației Ruse la București. În prezent, doamna Natalia Muzhennikova este director al Centrului Rus de Știință și Cultură din București. Crede cu tărie în faptul că și în momentele mai delicate din punct de vedere politic, cultura este menită să ne apropie. În acest sens, promovează cu multă perseverență acțiuni de impact, ca unele dintre cele mai sigure modalități care pot facilita cunoașterea reciprocă româno-rusă în plan cultural. Domnia sa a avut amabilitatea de a-mi acorda un interviu în exclusivitate pentru publicația „Ziarul de Mureș”.

Reporter: Stimată doamnă Natalia Muzhennikova, am participat pe data de 21 septembrie a.c., la Cluj-Napoca, la un spectacol de excepție oferit de Corul Armatei Roșii din Federația Rusă. Am fost cucerit și pot spune că publicul prezent, venit din multe județe ale țării, a simțit că barierele lingvistice, etnice și de orice altă natură, pot fi depășite. Prin muzică – în cazul de față -, și prin cultură, în general. Aplauzele, dar și faptul că publicul a cântat la un moment dat împreună cu corul, mi-au întărit această convingere. Știu că acest spectacol a fost unul aniversar și a făcut parte dintr-un larg și lung turneu. Când putem spera, în viitor, că ne vom mai putea bucura de un asemenea spectacol în România?

Natalia Muzhennikova:Îmi permit să fac, mai întâi, o precizare. Ansamblul Alexandrov, renumitul și cunoscutul Ansamblu al Armatei  Roșii, dublu decorat cu ordinul Steaua Roșie, simbol istoric și al URSS-ului, dar și al Rusiei moderne, a fost la București pe data de 12 septembrie a.c. la Sala Radio. Acest concert a făcut parte dintr-un turneu omagial, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la Victoria din cel de-Al Doilea Război Mondial și este dedicat țărilor eliberate de armata sovietică de sub jugul fascist. Concertul a fost gratuit, pe bază de invitaţii, şi era oferit de Ministerul Rus al Apărării. În repertoriu erau numai cântecele rusești „Război sfânt”, „Ziua Victoriei”, „Kalinka”, etc. Spectacolul  la Cluj-Napoca a fost oferit de Ansamblul Ministerului de Interne din Federaţia Rusă și s-a aflat sub bagheta generalului Victor Eliseev. Planurile de perspectivă al celor două colective conțin și viitoare concerte în România. Mă bucur foarte mult pentru faptul că anul acesta, două mari ansambluri artistice din Federaţia Rusă au fost în România. Nu s-a întâmplat lucrul acesta de peste 30 de ani, și putem concluziona că nu contează cum se numește ansamblul. Ceea ce contează este calitatea, muzica bună şi emoțiile cu care au plecat oamenii de la concert.

Rep.: Generația mea a avut șansa să crească într-o vreme când se citea foarte mult și astfel să-i cunoască și pe unii dintre marii titani ai culturii ruse. Dostoievski, Tolstoi, Gogol, Lermontov, Cehov sau Pușkin, în literatură, Ceaikovski, în muzică sau Rubliov, în pictura bisericească, ne-au adus, pe cei din generația mea, mai aproape nu numai de cultura rusă, dar poate că și de sufletul omului din popor atât de bine redat, după părerea mea, de F.M. Dostoievski în ”Umiliți și obidiți”. Cum apreciați dumneavoastră, în momentul de față, stadiul relațiilor româno-ruse în plan cultural? În opinia mea, cunoașterea reciprocă pe acest plan nu poate fi decât benefică ambelor popoare.

N.M.: Relațiile culturale româno-ruse, de-a lungul anilor, au fost întotdeauna destul de intense, dar desigur, mereu este loc de mai bine. Și Ministerul Afacerilor Externe din România și-a exprimat părerea pe acestă temă, subliniind importanţa relaţiei cu Federaţia Rusă în politica externă a României, a promovării culturii române în acest spaţiu cultural de tradiţie şi prestigiu. Noi, din partea noastră, ne străduim ca aceste relații să fie cât mai deschise, egale și interesante pentru amândouă părțile. Mi se pare că deschiderea Centrului Rus de Ştiință şi Cultură la București, vizita doamnei Lubov Glebova, șefa Agenției Rossotrudnicestvo (care asigura funcționarea Centrului) atestă faptul că partea rusă este interesată în dezvoltarea relațiilor culturale, interumane și științifice. Așteptăm aceeași reciprocitate și din partea română. Am mai putut constata faptul că oamenii vin cu mare interes la Centrul nostru, se înscriu la cursuri de limbă rusă și la cursuri de civilizaţie rusă, dar ceea ce-mi place cel mai mult este faptul că vin și copii care vor să învețe limba rusă.

Rep.: Ce impresie v-a făcut România și de când o cunoașteți? În aceeași ordine de idei, vreau să vă întreb în ce măsură cultura română este cunoscută în Federația Rusă? Există interes pentru aceasta? S-ar putea face mai mult pentru a o promova? Cum și de către cine anume?

N.M.: Lucrez în România de peste zece ani, am avut frumoasa ocazie să vizitez multe locuri interesante din țară, să fac cunoștință cu oameni și obiceiuri. Rușii cunosc pe cei mai de seamă reprezentanți ai culturii române, de exemplu pe Mircea Eliade. Un alt exemplu îl reprezintă ecranizarea foarte reușită, după părerea mea, a piesei de teatru scrisă de Mihail Sebastian, „Steaua fără nume”. În Rusia există interes pentru cinematografia modernă românească. Asta ca să dăm doar câteva exemple. Și, bineînțeles, un ecou răsunător a avut victoria violoncelistului român Andrei Ioniță, la Concursul Internațional Ceaikovski, de la Moscova, din vara acestui an. Sunt foarte apreciate în Rusia și lucrările regizorului Andrei Șerban. Desigur, un motor generând energie pentru promovarea culturii române trebuie să fie însăși artiștii și autoritățile, precum și mecenații care pot ajuta aceste mișcări. Din partea noastră, suntem deschiși pentru a susține această activitate.

Rep.: Am înțeles că dumneavoastră sunteți persoana care coordonează activitatea Centrului de Știință și Cultură Rus, din România. Ce activități de impact mediatic ați coordonat până acum și ce anume vă propuneți în acest sens pentru viitorul apropiat?

N.M.: De fapt, sunt directoarea Centrului Rus de Știință și Cultură la București. Am o experiență de 7 ani în domeniul organizării evenimentelor culturale ruseşti în România. Prima dată mi-a venit ideea după vizita lui Nikita Mihalkov, în România, din mai 2007. Mi-a luat doi ani să pun ideea în practică. Atunci, pentru prima dată după 1989, la București a avut loc și primul Festival al filmului rusesc în prezența lui Karen Şahnazarov, directorul Studioului „Mosfilm”. Apoi, ideea a fost susținută și de Ministerul Culturii din Federaţia Rusă și din România organizând pe baza de reciprocitate prima ediție a „Zilelor Culturii Ruse”. Am preluat apoi ștafeta, si uitați… anul acesta am ajuns deja la a V-a ediție. Cu această ocazie vom aduce teatrul rus la Teatrul de pe Lipscani, cu 2 piese și 2 expoziţii. Şi, bineînțeles, Festivalul de film cu producţii noi, pentru adulți, dar și pentru copii. Sper ca ideea Festivalului filmului rusesc va fi preluată și filmele vor fi în cinematografele din toată țara.

Rep.: În luna noiembrie a acestui an, așa cum spuneați, va avea loc la București o manifestare de amploare, respectiv „Zilele Culturii Ruse”. Ce vă propuneți în planul de activități pentru acest an? Este oare suficient pentru cunoașterea culturii și civilizației ruse doar o manifestare la București? Spun aceasta pentru că știu faptul că, spre exemplu, pentru cunoașterea culturii și civilizației chineze, această țară a înființat mai multe centre „Confucius” care activează cu succes în diverse localități din România.

N.M.: Centrul nostru, serbând 90 de ani – 1925-2015 – de la înființarea Agenției Rossotrudnicestvo, și 90 de ani de diplomație publică, invită la Zilele Culturii Ruse 2015.Ne-am pregătit cu două spectacole de teatru, aduse de Pavel Tihomirov, un reputat actor și regizor la Casa Centrală a Actorului A.A. Iablocikina. Deschiderea va avea loc marți, 3 noiembrie, ora 19.00, la Teatrul de pe Lipscani – așa cum v-am mai spus anterior, cu spectacolul de teatru rus „Câteva zile din viața domnișoarei Liuba Otradina”, („Vinovați fără vină”; „Prologul”) de A.N. Ostrovski, strada Lipscani 53, București. Spectacolele sunt în limba rusă cu subtitrare în română și sunt sprijinite de Casa Centrală a Actorului, o asociație de creație unică în lume, ce a fost organizată de A.M. Eskin în 1937, ca un club al actorilor, un loc de relaxare și comunicare neformală pentru oamenii teatrului. Peste ani, Casa Actorului a devenit centrul vieții de creație pentru intelectuali, efectuând activitatea de susținere profesională și socială a celor ce își încep viața în teatru, precum și a veteranilor scenei. Sub aripa Casei Actorului, situate în centrul Moscovei, pe Arbat – una dintre străzile de renume -, și-au început viața „Studioul lui Petr Fomenko”, teatrele faimoșilor actori și regizori A. Kaliaghin, A. Dzigarhanean, au prins viață proiectele lui O. Menșikov, M. Kozakov, O. Aroseva, L. Gurcenko, T. Doghileva, O. Mysina.Casa Actorului lucrează activ cu Centrele Ruse de Știință și Cultură din străinătate, formând anual grupuri de creație care apar pe scenele din Paris, Berlin, Copenhaga, Helsinki, Praga, Viena, Bratislava.Cel de-al doilea spectacol va avea loc pe 4 noiembrie a.c., la Teatrul de pe Lipscani, din București fiind vorba de „File dintr-un caiet ars” (schițe dramatice despre Serghei Esenin și femeile sale), și de asemenea un master-class cu trimitere la temele lui Anton Cehov, „Livada cu vișini”, voce scenică cu actorul și profesorul Academiei de teatru din Sankt-Petersburg, Dmitri Coșmin. Vor veni artiști cunoscuți din cadrul Teatrului Academic de Artă „Maxim Gorki”, din Moscova, condus de directorul artistic, artistă a poporului și a URSS, T.V. Doronina. O să prezentăm publicului bucureștean un Festival de Film Rus cu producții care încă nu au rulat pe ecranele din România și au fost realizate foarte recent. De asemenea, deschidem o expoziție de pictură a artiștilor plastici ruși la Centrul Rus de Știință si Cultură din București, Bulevardul Lascăr Catargiu, nr.50, pe 10 noiembrie a.c., la ora 17,00, iar vernisajul Expoziției „Lada cu zestre. Nunta- cultură și tradiție din Nordul Rusiei”, organizat de Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” și Muzeul Etnografic din Sankt-Petersburg, va avea loc și el la București, pe str. Şos. Kiseleff, nr. 28-30, sector 1, pe 5 noiembrie a.c., la ora 12,00.Festivalul de Film Rus se va lansa tradițional, la cinema Studio, pe Bd. Magheru, nr. 29, București, prin proiecția celui mai recent film al lui Nikita Mihalkov, ”Insolația”, un film nominalizat pentru premiul Oscar, fiind și un omagiu dedicat celor 70 de ani pe care îi împlinește regizorul, pe 19 noiembrie, la ora 19,00. Și să nu credeți că Centrul organizează doar un singur eveniment. Planul nostru de acțiuni este arhiplin. Spre exemplu, ceainăria literară Samovar, care invită oamenii să discute într-o atmosferă plăcută, despre cărți, despre autori, despre istoria cărților rusești sau rolul autorilor ruși în istoria Rusiei. Avem un curs despre spiritualitatea, tradițiile și istoria Rusiei. Bineînțeles, sunt cursuri de rusă de toate nivelurile și nu numai pentru adulți, ci și pentru copii. Organizăm cluburi de conversație, ateliere de creație cu specific rusesc, pentru copii, și avem chiar și un curs de teatru rus. Nu în ultimul rând, vizitatorii noștri pot citi periodicele ruse și se pot uita la televiziunea rusă cam peste 100 de canale.

Rep.: În altă ordine de idei, n-am putut, din păcate, ocoli și o întrebare ceva mai delicată. Știm cu toții, români și ruși deopotrivă, faptul că relațiile politice româno-ruse nu se află în acest moment sub cele mai bune auspicii. Este oare acest fapt în măsură să afecteze și relațiile culturale româno-ruse?

N.M.: Nu, sub nici o formă. Acest fapt este și dovedit prin deschiderea Centrului în acest an. Relaţiile culturale, umanitare, educaționale şi dezvoltarea lor în perioade de criză sau neînțelegere, ori de încercare, reprezintă o punte între popoare. Și ar fi fost nedrept față de oameni să-l închidem. Cultura, prin evenimentele ei, este menită sa creeze repere noi. Noi nu impunem sau obligăm pe nimeni să vină la evenimentele noastre culturale sau să învețe limba rusă. Noi propunem o posibilitate (oportunitate), să luați contact cu cultura unui popor, cu istoria și tradițile sale de veacuri.

Rep.: Vă mulțumesc!  

Foto 3

Se cuvine menționat faptul că pentru spectacolul de la Cluj Napoca, din 21 septembrie a.c., de la Sala Polivalentă, ni s-au eliberat bilete care purtau mențiunea că vom participa la un spectacol ce va fi susținut de celebrul Cor al Armatei Roșii. Reclama de la TV, biletele – așa cum am mai spus anterior – dar și afișul de la Sala Polivalentă din Cluj Napoca, ne-a întărit această convingere, aceea că vom participa la un spectacol oferit de Corul Armatei Roșii. Din discuția purtată însă cu doamna Natalia Muzhennikova a rezultat că de fapt am participat la un spectacol oferit de Ansamblul Ministerului de Interne din Federaţia Rusă. Trebuie să recunosc cu sinceritate faptul că acest spectacol a fost unul cât se poate de reușit. Poate de aceea nici nu ne-am dat seama că era un alt ansamblu care a susținut spectacolul pentru care venisem câteva mii de oameni la Cluj Napoca. Problema este însă alta: sinceritatea organizatorilor români…. Oare aceștia n-au nimic de spus pentru faptul că ne-au indus în eroare?  

 

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *