Din jungla amazoniană, la Târgu – Mureş

siteCe fel de viitor ne dorim? O întrebare pe care putem să ne-o adresăm în cele mai diverse contexte. Indiferent de context însă, trebuie să avem o Planetă care să ne suporte până găsim răspunsuri. Dacă nu protejăm locul unde trăim, unde ne vom creşte copiii? Întrebarea soseşte provocator din partea Alianţei de Climă Europeană şi Focus Eco Center care, în ideea că nu putem discuta cu nimeni din viitorul omenirii, ne-au oferit în schimb şansa de a discuta cu reprezentanţii unei civilizaţii, unei comunităţi aflate la foarte mare distanţă de noi, atât ca spaţiu cât şi temporal. Reprezentanţii indigenilor Ashaninka, o civilizaţie a amerindienilor trăitori în jungla amazoniană peruană, au pornit într-un turneu european în cadrul căruia au ajuns la elevii Liceului Vocaţional „Mihai Eminescu”, precum şi la mediul universitar, în cadrul unei întâlniri organizate în incinta Universităţii „Sapientia” din Târgu – Mureş.

 Teresita, un erou modern

Ar fi fost o întâlnire de poveste, dacă termenul „poveste” nu ar desemna ceva rupt de realitate. Iar relatările Teresitei Lopes, sosită din îndepărtata junglă amazoniană pe care majoritatea o pot cunoaşte doar de pe Discovery, au fost pentru noi mai mult decât poveşti. Ascultând-o, elevi, studenţi, profesori, cu toţii au conştientizat că pe această lume totul se leagă. Nu există cauză fără efect, nici defrişare sau poluare fără consecinţe. Teresita Lopes este dealtfel un erou modern. Aceasta a fost părerea unanimă a tuturor celor  care au avut ocazia să o asculte. Mamă a 6 copii, o amerindiancă fără prea multe studii, a ajuns prima femeie care, în anul 2000, a activat în structurile politice ale amerindienilor. Până la ea, femeia din civilizaţiile amerindiene era strict cea care se ocupa de gospodărie şi creşterea copiilor. Nu avea nici un cuvânt de spus în afara gospodăriei proprii. Tocmai din această poziţie, aparent subordonată, a putut Teresita să obţină o viziune de ansamblu asupra ceea ce se întâmplă cu clima, cu pământurile. Dacă amerindienii Ashaninka şi Yanesha, poporul de care aparţine de fapt Teresita, au cultivat sute de ani planta numită Yucca, acum câţiva ani au constatat că clima nu mai este propice acestei culturi. A trebuit să se reorienteze către alte plante, către alte soluţii de supravieţuire. Relatările Teresitei, fascinante pentru toţi ascultătorii, nu s-au mărginit la a vorbi despre plante şi culturi.

 Civilizaţii sustenabile timp de milenii

Amerindienii nu au putut trece cu vederea masivele defrişări ilegale, şi nici activitatea marilor firme petroliere care au distrus uriaşii afluenţi ai Amazonului, afluenţi care au oferit sute şi mii de ani hrana cea de toate zilele pentru aceste populaţii. A urmat o luptă înverşunată, pe viaţă şi pe moarte, cu puterea care făcea jocul celor care distrugeau jungla amazoniană, în urma căreia împotriva Teresitei a fost chiar emis un mandat de arestare. O luptă pe care noi, în civilizaţia noastră comodă europeană, nici nu o putem concepe.

Luptă pe care o continuă şi acum, prin acest turneu. Planeta este una, indiferent că vorbim despre jungla amazoniană sau pădurile româneşti. Fascinanta Teresita a pornit într-un turneu al Europei. Întâlniri cu primarul oraşului München, discuţii în plenul Parlamentului Ungariei. O astfel de întâlnire a fost programată şi la Primăria Târgu-Mureş. Din partea administraţiei târgumureşene a fost delegat consilierul primarului Dorin Florea, Csegzi Sándor. Administraţia din München a trimis în schimb un reprezentant al instituţiei, în persoana lui Bernadete Flesch. Aceasta o însoţeşte pe Teresita şi colega ei din civilizaţia Ashaninka, Jhenny Munoz.

Reprezentanta de partea germană a explicat modurile prin care autoritatea pe care o reprezintă încearcă să ajute aceste comunităţi, conştienţi fiind că nu există o planetă a indienilor şi o alta a europenilor. Podoabe confecţionate de femeile indigene, calendare cu spectaculoasele peisaje amazoniene, precum şi cafea organică comercializată sub denumirea „München”, sunt la mare preţ în Germania, o bună parte din sumele colectate ajungând înapoi la aceste comunităţi izolate. „A sosit momentul în care noi avem nevoie de ajutorul lor. Avem nevoie de viziunea lor faţă de Mama Natură, de puterea lor de luptă şi de înţelepciunea cu care au reuşit să creeze aceste comunităţi perfect sustenabile”, a explicat Bernadete Flesch.

 Multe curiozităţi, toate satisfăcute

Relatări ca de basm, dar nu lipsite de o finalitate practică. În cazul elevilor de la „Pedagogic”, aceasta se va concretiza prin participarea la proiectul „Ce fel de viitor ne dorim?”. În cadrul acestuia, tinerii vor avea ocazia să răspundă concret la această întrebare. Vor putea să explice cum văd ei situaţia şi care ar putea fi metodele prin care s-ar putea încetini efectele încălzirii globale, folosindu-se de cele mai diverse modalităţi de exprimare, de la machete la lucrări de artă plastică sau proiecte ştiinţifice. O adevărată provocare pentru tinerii mureşeni, la care deocamdată au răspuns pozitiv aproximativ 100 dintre ei.

La întâlnire nu au lipsit întrebările. Multe curiozităţi, începând de la şcolile pe care le frecventează membrii comunităţilor din junglă la alimentaţie, de la tradiţii exotice şi până la încercările personale, de viaţă, ale Teresitei, întrebări din cele mai diferite domenii au prins glas şi au primit răspuns. Inclusiv despre machiajul tipic populaţiei din care provine. “Machiajul pe care îl port acum, cu figure ornamentale geometrice, se aseamănă cu modelul rochiei pe care o port, acestea fiind ţinuta noastră de sărbătoare. Când am protestat împotriva defrişărilor ilegale, pe faţă am purtat cu totul alte însemne, din care oricine putea să-şi dea seama că nu e de glumit cu noi”, a explicat Teresita.

Deja o mică celebritate după zeci de întâlniri cu europenii avizi de exotic, Teresita nu urmăreşte faima sau recunoaşterea. Urmărindu-i poveştile, constaţi că ea doreşte la modul cel mai sincer să ne facă să înţelegem. Vrea, aproape cu lacrimi în ochi, să ne atragă atenţia asupra cumpătării şi sobrietăţii, şi să ne facă să înţelegem că exploatarea iraţională a resurselor şi a pădurilor se produce pe socoteala generaţiilor viitoare. Programul reprezentanţilor amerindieni în judeţul Mureş cuprinde deasemeni o vizită la rezervaţia de stejari seculari de la Breite, o vizită la cetatea Sighişoarei, vizitarea lucrărilor de regularizare a Nirajului şi evaluarea consecinţelor acestuia, precum şi o serie de întâlniri cu tineri, asociaţii şi ONG-uri mureşene.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *