Sigmirean, despre Șincai: „Am sentimentul că a fost personajul cel mai tragic din cultura română”

foto-1-simpozion-sincaiBiblioteca Facultății de Inginerie a Universității „Petru Maior” din Tîrgu-Mureș a fost gazda unui simpozion național dedicat împlinirii a 200 de ani de la trecerea în veșnicie a cărturarului luminist Gherghe Șincai. Evenimentul „Gheorghe Șincai sub semnul luminilor” a avut loc joi, 10 noiembrie, de la ora 10.00.

Gheorghe Șincai s-a născut în 28 februarie 1754 și a murit în 2 noiembrie 1816. Pe lângă activitatea de istoric, filolog, traducător și scriitor, reprezentant al Școlii Ardelene, Șincai s-a dedicat și carierei didactice și contribuind la întemeierea unui număr foarte mare de școli confesionale greco-catolice în Transilvania, în anul 1784 fiind numit director general al școlilor românești unite.

În cadrul deschiderii festive a simpozionului au vorbit prof. univ. dr. Călin Enăchescu, rectorul UPM, prof univ. dr. Cornel Sigmirean, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române din Tîrgu-Mureș, Alexandu Cîmpeanu, vice-președinte al Consiliului Județean Mureș, Dimitrie Poptămaș, președintele Fundației Culturale „Vasile Netea” și dr. Monica Avram, directorul Bibliotecii Județene Mureș. Cu această ocazie, au fost prezentată și expoziția „Cărțile Școlii Ardelene în Biblioteca Județeană Mureș”.

Sigmirean despre destinul tragic al lui Gheorghe Șincai

Istoricul și profesorul universitar, Cornel Sigmirean, a vorbit despre destinul tragic al lui Gheorghe Șincai. „Am sentimentul că a fost personajul cel mai tragic din cultura română, din istoria noastră. Avem fiecare o listă a destinelor tragice din cultura noastră, iar eu, întotdeauna, îl așez pe Șincai acolo în capul listei. Poate ne gândim și la Iorga, dar Iorga a fost victima unui sfâșit tragic din cauza unor împrejurări politice. La Șincai a fost altceva, parcă un ritual. Se naște pentru a se sacrifica. Dacă urmărim viața sa, de la nașterea lui la Șincai – la Șamșud, sau la Rîciu – este o polemică, vorbea despre ea și Dimitrie Poptămaș. Pentru că el, de exemplu, în matricola de la Roma, apare înregistrat ca născut la Șamșud, altfel se pare că s-a născut la Rîciu. Mulți istorici rețin localitatea Rîciu. Un regretat istoric, Constantin Mălinașa a rezolvat problema și a spus că Șincai s-a născut între cele două două localități, acolo unde bunicul său dinspre mamă avea domeniul, la Grecu se numea locul”, a spus Cornel Sigmirean.

foto-1-simpozion__„Pleacă la școli, la fel, parcă într-un ritual”

Istoricul a continuat prin a menționa faptul că Gheorghe Șincai „s-a născut din nobilimea românească. Pentru că nobilimea românească a fost cea care a asigurat elitele meritocratice ale românilor, atât cât a supraviețuit din ea, pentru că marea parte s-a maghiarizat”. Apoi, Sigmirean a vorbit despre educația cărturarului. „Pleacă la școli, la fel, parcă într-un ritual, la Tîrgu-Mureș, la Colegiul Reformat, unde a învățat latina și maghiara, se duce la Colegiul Iezuit de la Cluj, unde au învățat mii de români pe parcursul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, apoi la Bistrița unde învață limba germană, tot într-un colegiu catolic, la Blaj și apoi la Colegiul Urban „De Propaganda Fide” de la Roma”.

În continuare Sigmirean a subliniat că Șincai „nu se duce doar să studieze, dar și pentru a căuta documente pentru istoria sa. Și avea doar douăzeci de ani. Apoi ajunge la Viena, unde studiază dreptul canonic și Institutul Pedagogic „Sfânta Ana”, dar și acolo se duce pentru a aduna documente. Un tânăr, un copil până la urmă, care duce cu el de la Blaj la Roma și la Viena documente pentru a scrie istoria românilor. El este cel care a scris prima istorie a românilor”. Istoricul a explicat că Șincai a scris despre istoria românilor din toate regiunile, nu doar din Transilvania. „El, greco-catolicul, care scris fără nicio patimă, fără nicio părtinire confesională, a scris numai și numai despre români”, a adăugat Sigmirean.

Rolul istoric al studiilor lui Șincai

Acesta a amintit și despre faptul că a colaborat cu Samuil Micu la realizarea primei gramatici românești tipărită și prima cu litere latine – „Elementa linguae daco-romanae sive valachicae”, Viena, 1780. Sigmirean a vorbit, pe scurt, și despre rolul lui Gheorhe Șincai în dezvoltarea învățământului românesc din Transilvania, subliniind pe lângă întemierea de școli și importanța cărților, manualelor traduse sau elaborate de Șincai. „Până în 1850, elevii, învățătorii și preoții se foloseau de cărțile lui Șincai”, a spus Sigmirean.

„Un om care își scrie opera și nu are bucuria de a și-o vedea tipărită”, a adăugat istoricul, enumerând localitățile în care a trăit Șincai, „pentru ca apoi să-și găsească sfârșitul. Unde? S-a descoperit după 50 de ani, la Sinea, în Slovacia de astăzi. Unde nimeni nu-i mai poate vedea mormântul pentru că a fost mutat de acolo în cel de Al Doilea Război Mondial”.

„Eu cred foarte mult în ceea ce spune un mare filozof Benedict Anderson și anume că națiunile sunt comunități politice imaginate. Și, într-adevăr, un produs finit, să spunem, poporul român ca națiune modernă a fost inițial un proiect, iar proiectul i-a aparținut, să recunoaștem, lui Șincai. El a văzut, prima dată, istoria și granițile românilor. El a scris acest proiect prin opera lui de filolog, de istoric, prin studiile sale dedicate mentalităților românilor. Pentru aceste lucruri, pe care le datorăm astăzi lui Șincai, am decis să organizăm acest simpozion”, a concluzionat Cornel Sigmirean.

foto-2-simpozion-sincaiComunicările științifice

Simpozionul a continuat cu prezentarea comunicărilor științifice. Până la ora 13.00, și-au susținut lucrările: conf. univ. dr. Giordano Altarozzi, UPM, „Italia în timpul studiilor lui Gheorghe Șincai la Roma”; dr. Remus Câmpeanu, Institututul de Istorie „George Barițiu”, Cluj Napoca, „Gheorghe Șincai și epoca sa”; dr. Narcis Martiniuc, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române, Tîrgu Mureș, „Unirea religioasă în opera lui Gheorghe Șincai”; prof. univ. dr. Iulian Boldea, UPM/Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai”, „Valoarea istorică și literară a Elegiei lui Gheorghe Șincai”.

Evenimentul a fost reluat, după o pauză, de la ora 15.00, când s-a continuat cu prezentarea comunicărilor științifice. În programul simpozionului au mai fost cuprinse următoarele lucrări: dr. Maria Berényi, Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, „Gheorghe Șincai la Buda-Pesta”; prof. univ. dr. Ion Buzași, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, „Gheorghe Șincai și Blajul”; conf. univ. dr. Laura Stanciu, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, „Gheorghe Șincai – un profil iluminist”; dr. Ana Maria Roman-Negoi, Ministerul Educației și Cercetării-DGOI POS CCE, Alba Iulia, „Gheorghe Șincai și edițiile Hronicului”; conf. univ. dr. Corina Teodor, UPM Tîrgu-Mureș/Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai”, „Școala Latinistă sau Școala Ardeleană? Opțiuni istoriografice din sec. XIX-XX”; prof. univ. dr. Vasile Dobrescu, UPM, „Nicolae Iorga și receptarea operei lui Gheorghe Șincai”; prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române / UPM, „Gheorghe Șincai – autorul unei opere cu valoare profetică”; dr. Valentin Marica, Radio Tîrgu-Mureș, „Gheorghe Șincai – descoperirea operei”; Lazăr Lădariu, cotidianul Cuvântul Liber, „Procesul lui Gheorghe Șincai”; și Dimitrie Poptămaș, Fundația Culturală „Vasile Netea”, Tîrgu Mureș, „Gheorghe Șincai în conștiinta mureșenilor”.

Simpozionul a fost organizat de Fundația Culturală „Vasile Netea”, în parteneriat cu Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu-Mureș, Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române și de Biblioteca Județeană Mureș, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Mureș.

Valentin COVACIU

 

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *