Oieritul montan, între tradiție și provocările viitorului

 2-tiberiu-stefTiberiu Ștef, Agrom-RO: ”Am dat pe Google pe ”oier” și primul rezultat a fost Becali”

 

Conferința finală a proiectului “Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România” avută loc marți, 15 noiembrie la Hotel Crowne Plaza din Bucureşti a readus în atenție situația oieritului montan prin vocea directorului executiv Agrom-Ro Tiberiu Ștef, care a punctat și ”interesul” autorităților față de acest sector. ”Oieritul montan după părerea mea nu-l poate face oricine. Aici ai nevoie de  bărbați cu vână, de oameni care știu să crească în munte, car iubească muntele, să iubească animalele , oameni care de-alungul istoriei noastre au fost coloana vertebrală. Atâta timp cât nu vom înțelege lucrurile astea vom avea o problemă mare.În bună parte, în munții noștri, în stânele noastre oieritul montan se întâmplă ca în Evul Mediu, fără drumuri, fără apă, fără curent, fără infrastructură de bază, cu oameni care încearcă să-și ducă viața, să-și hrănească familiile care încearcă  să mai exploateze ce a mai rămas de exploatat. În plus, oamenii ăștia fac un lucru care îi deranjează pe foarte mulți, observă ce se întâmplă în munte, de la exploatarea nemaintâlnită a pădurilor până la celelalte, inclusiv resurse naturale. Oieritul montan pe care îl mai avem astăzi ține foarte mult și de tradițiile pe care noi le avem, și aici îmi vine în minte ce spune Decartes pe la 1637 ”Cogito ergo sum”. Cei de acum doar cugetă. Abordarea asta nu o au allți crescători de animale, nici măcat toți oierii, e un lucru specific celor din zona montană”, a spus Tiberiu Ștef.

 

”Ne trezim în fața unor măsuri care nu se pupă deloc cu realitatea”

 

Directorul Agrom-RO nu s-a sfiit să puncteze hibele din sistem referitor la zona montană, proiectul româno-elvețian fiind un bun exemplu că se poate.  ”Majoritatea grupului nostru țintă, în ce privește oierii montani, reprezintă bărbați trecuți de prima tinerețe. Aici vreau să subliniez importanța  proiectului “Modele agricole sustenabile pentru zona muntoasă din România”. El a demonstrat și demonstrează că în zona montană trebuie să ai o altă abordare, că ai oameni cu care poți face lucruri pe care,  cei care negociază interesele țării, și aici mă refer la Planul Național de Dezvoltare Rurală, nu-l înțeleg și ne trezim în fața unor măsuri care nu se pupă deloc cu realitatea. Dacă nu ar fi fost șansa ca guvernul elevețian să finanțeze acest program noi nu mai aveam ce discuta. Trebuie făcut o presiune pe autoritățile naționale altfel riscăm să nu mai putem repara mai nimic în zona montană. Una din activitățile importante a fost organizarea de cursuri recunoscute de Autoritatea Națională a Oierilor Montani , lucru datorat unui demers făcut de  Asociația Județeană a  Crescătorilor de Ovine Montani Dealul Negru de la Bistrița-Năsăud,  Federația Oierilor de Munte împreună cu Agrom-RO care au reușit să introducă în clasificarea ocupațiilor din România, și ulterior în nomenclatorul calificărilor patru ocupații din aria ocupațională de oier montan. Aici e vorba de ”Oier montan”, ”Crescător de oi montan”, ”Baci montan” și ”Cioban montan”. Am considerat că oieritul montan este cu totul altceva decât este oieritul din alte zone. Pe scurt, crescătorul de oi montan trebuie să știe bine ce se întâmplă într-o stână, dar asta nu înseamnă că se ocupă ditrect de stână. Baciul ar fi procesatorul, iar ciobanul îngrijitorul, și ar trebui de acum încolo să nu mai confundăm ciobanul cu oierul pentru că nu e același lucru. Oierul are toate competențele pe care le au ceilalți”, a precizat directorul executiv Agrom-RO.

 

Finațările elvețiene în ceață

 

În realizarea proiectului ”Modele agricole sustenabile pentru zona montană din România” au fost implicate Federaţia Agricultorilor de Munte “Dorna” (FAMD), Agrom-RO, Romontana, Fundaţia Open Fields – și partenerul elvețian  Schweizerische Arbeitsgemeinschaft für die Berggebiete (SAB – Centrul Elvetian pentru Regiunile Montane), beneficiarii fiind Asociația Crescătorilor de Oi ”Străcioru” Bistrița Bârgăului (Bistrița-Năsăud), Asociația Crescătorilor de Animale Tulgheș (Harghita), Composesoratul Ibănești (Mureș), Asociația Producătorilor Montani Fărcașa (Neamț). Asociația de Dezvoltare Rurală ”Grințiesul” Broșteni (Suceava) și Obștea Năruja (Vrancea). Cele șase asociații, beneficiarii direcți ai proiectului, au reușit în doi ani să construiască de la zero stâne moderne în județele Neamț, Suceava, Harghita, Bistrița-Năsăud, Mureș și Vrancea, la care se adaugă pregătirea profesională a beneficiarilor prin cursurile de formare, partea de managemebnt al pajiștilor, rețete și specificații de produs, partea de marketing și promovare a brandului creat sub care beneficiarii își pot vonde produsele intitulat ”De La Munte”. Valoarea proiectului  a fost de aproximativ 2 milioane de euro din care 1,3 milioane de euro  granturi elveţiene, 200.000 de euro  de la Fundaţia Open Fields, iar restul din cotizaţiile membrilor. Prezentarea finală a proiectului s-a bucurat de prezența Excelenței  Sale  Urs Herren, Amasador al Conferederației Elvețiene, veștile venite din partea oaspetelui elvețian nefiind prea roz în ce privește finanțările guvernului elvețian pentru România și Bulgaria începând cu anul 2021. ”În ceea ce privește contribuția elvețiană, în primul rând trebuie să spun că proiectul actual se va derula până la finalul anului 2019 atât în România cât și în Bulgaria. Când va fi lansat al doilea cilcu de finanțare elvețian încă nu este foarte clar, totul depinde foarte mult și de rezultatele negocierilor ce se poartă în această perioadă între Elveția și Uniunea Europeană. De asemenea va trebui să stabilim modalitățile de abordare a unui al doilea ciclu de finanțare, aspecte care trebuiesc negociate la nivel european. Sper că noi, din partea guvernului elvețian putem să anunțăm cât mai curând lansarea negocierilor pentru al doilea ciclu de finanțare, poate anul viitor sau în anul 2018 să înceapă acest proces de negociere. În prezent, actuala perioadă de finanțare ne-a arătat că proiectele sunt de succes. De asemenea procedurile trebuie să fie mai puțin birocratice astfel încât timpul să fie investit în proiect și nu în redactarea de documente”, a spus  Urs Herren, Amasador al Conferederației Elvețiene.

Alin ZAHARIE

 

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *