Zootehnie din suflet la Breaza făcută de ”Clubul văcarilor”

 

În urmă cu 15 ani crescătorii de animale din Breaza, de vaci mai exact au decis să-și întemeieze o asociație care să le reprezinte interesele, dat fiind faptul că de unul singur greu puteai răzbate după ceva beneficii . Așa se face în în anul 2002 a apărut Asociația ”Clubul văcarilor”, condusă de Torkos Alexandru, fermier cu greutate, nu doar în ce priveșrte partea fizică, dar mai ales în ce privește capacitatea de a coordona o activitate cu oamenii.

”Ne-am gândit că există tot felul de cluburi, sportive sau de alt fel și atunci am zis să avem și noi un club deoarece și zootehnia putem spune că este un sport la care,  în fiecare zi trebuie să ai antrenament”, afirmă  Torkos Alexandru, președintele Asociației ”Clubul văcarilor” din Breaza

La început, asociația avea în jur la 120 de membri, la un efectiv de 600-700 de animale. Prin intermediu asociației au fost aduse îmbunătățiri atât în ce privește baza materială dar și în ce privește aspectul profesional, dovadă fiind expozițiile de taurine găzduite de Breaza în perioada 2003-2009.

”Prin intermediul asociației am achiziționat  un travaliu pentru curățat ogloane pentru animale. Apoi am organizat nouă expoziții de taurine, din 2003 până în 2009. Au fost cazuri în care am organizat expoziții locale, dar și expoziții zonale organizate cu ajutorul Oficiului Județean de Consultanță Agricolă și al Direcției Agricole. Au apărut sponsori cu care am putut colabora și astfel am pututut premia cele mai frumoase animale.La înființarea asociației am avut 120 de membri, cu un efectiv de 600-700 de animale. La ora actuală  am ajuns undeva la 300 de vaci cu lapte, plus tineret, numărul total fiind undeva la 400 de capete. Au fost mulți crescători care,  din cauza vârstei, alții au decedat a redus numărul membrilor. Tineretul nu se mai ocupă de creșterea animalelor , încearcă să plece peste hotare în căutarea unui trai mai bun. Părerea mea personală este că și aici acasă se pot realiza lucruri muncind. În prezent am ajuns undeva la 20 de membri, la un efectiv de 300 de capete, asta înseamnă că sunt crescători care au și 50 de animale, sau alții cu doar 5-6 capete.Toți membrii asociației sunt din Breaza. Mai demult și Filpișul Mic aparținea de Asociația ”Clubul văcarilor”, dar acum membrii sunt exclusiv din Breaza, deoarece și la Filpișul Mic există o asociație înființată de câțiva ani. Asociația a închiriat pășunea comunală , plus că face și lucrări de întreținerea pajiștilor, organizează și pășunatul pe timpul verii, începând din 1 mai până la 31 octombrie cât durează perioada de pășunat”, povestește președintele Asociației ”Clubul văcarilor” din Breaza.

Aproape de procesator

Bafta crescătorilor din Breaza o reprezintă fabrica de procesare a laptelui din comuna, fapt care implică și o relație onestă între  crescător și procesator. ”Este un caz fericit pentru noi din cauză ca la nivelul comunei avem o fabrică de procesare  unde predăm laptele. Așa mai putem sta de vorbă, să mai negociem, oriunde am da laptele, nicăieri nu primim mai mult , procesatorii sunt foarte bine organizați, așa că ei știu căt să le ofere crescătorilor de animale. În ce mă privește, producția este undeva la 6.000 de litri pe cap de vacă anual, ținând cont că am un efectiv de 35 de capete vaci cu lapte din rasa Bălțată Românească, plus 20 capete tineret femel. Dat fiind faptul că avem aproape fabrica de lapte, nu mai e nevoie să colectăm laptele într-un punct și pe urmă să-l vindem procesatorului, fiecare își duce laptele la fabrică La ora actuală prețul de cost pentru lapte este de 80-90 de bani, iar pentru un litru de lapte primim undeva la 1,2 lei. Azi vară am primit 90 de bani, apoi 1 leu, și acum sperăm ca acest preț de 1,2 lei să meargă în continuare , și cât de cât să putem obține și noi un profit. ”, afirmă Torkos Alexandru.

Fără cultură mare nu poți face zootehnie spune o vorbă bătrânească, lucru valabil și în cazul lui Torkos Alexandru. ”Dețin o suprafață de 50 de hectare, din care teren arabil 30 de hectare, restul fiind fânațe. Pe cele 30 de hectare de teren arabil cultiv porumb pe o suprafață de 10 hectare, 5-6 hectare grâu, lucernă și leguminoasele ocupă un procent de 30-40 % din suprafața cultivată”, afirmă șeful văcarilor din Breaza.

”Ce ar trebui să știe astăzi,  știe doar poimâine”

Întârzierea subvențiilor a dat peste cap activitatea văcarilor din Breaza, care acum speră ca întârzierile de anul trecut să nu se mai repete.

”Pentru acest an promisiuni au fost că o să dea subvențiile la timp și nu vom avea probleme, dar în schimb, după cum se vede la televizor, mitinguri și mitinguri, guvernul nu-și face datoria, așa că iar vor fi întârzieri și probleme. Iar au fost greutăți la depunerea actelor pentru suprafață și pentru animale. APIA,  ce ar trebui să știe astăzi,  știe doar poimâine și așa că greu sunt informați crescătorii. O grămadă de drumuri de-a moaca au trebuit făcute ca să depui în condiții normale cererile fără greșeală pentru suprafață și pentru sprijinul cuplat. Termenul legal prevăzut de lege pentru primirea acestor subvenții este 30 iunie. Posibilități ar fi,  dar vedeți că tot așa a fost și anul trecut, ba că se dă în februarie, apoi în martie, apoi după Paști, și tot așa, de s-a ajuns că s-au dat în luna august”, afirmă Torkos Alexandru.

Nici oportunitățile fondurilor europene par să nu fie pe placul văcarilorilor din Breaza, dat fiind birocrația prea mare, după cum afirmă Torkos Alexandru. ”Dacă ascultăm radiul și televizorul, se crede că crescătorii de animale o duc foarte bine, primesc o groază de bani. La așa birocrație care există nu poți să ajungi în cuantumul banilor europeni din cauza la foarte multe criterii și banii care trebuie să-i dai pentru un dosar să poți porni o afacere. Când ai toate aprobările ți se spune că banii s-au terminat. Deegeaba vrei să-ți faci un grajd, să cumperi utilaje că multe îți vin pe capul tău, te controlează și te verifică, și atunci mai bine abandonezi, și cumperi second cu banii care poți, iei un împrumut de la bancă”, spune președintele Asociației ”Clubul văcarilor”.

”24 din 24 de ore trebuie să fim activi”

În ce privește anul 2017, perspectiva se anunță una favorabilă în ce privește condițiile climatice, la care se adaugă munca care, deși este cunoscută ca fiind una grea, de multe ori nu este apreciată la adevărata ei valoare.

”Dacă timpul va fi vaforabil, culturile se pot semăna la timp , nu va veni un ger peste grâu, peste semănăturile de toamnă, atunci va fi un an destul de bun zic eu. Anul trecut nu am avut probleme în privința vremii, la fel cum nici iarna din acest an nu ne-a afectat. În zona noastră pătura de zăpadă a protejat culturile, și nu au fost probleme. Trebuie să ținem cont că agricultura, în special creșterea animalelor este o ramură foarte grea. De multe ori programul începe la ora 5 dimineața, și se termină de multe ori noaptea, plus intervenții, fătări, animale bolnave sau alte situații în care 24 din 24 de ore trebuie să fim activi în cadrul acestei meserii, de agricultori”, a subliniat Torkos Alexandru.

Alin ZAHARIE

You may also like...

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *