“Plimbarea”, lansata la Teatrul 74

Scriitorul targumuresean Attila Bartis, considerat de numerosi critici literari drept o adevarata revelatie a literaturii maghiare contemporane, si-a lansat vineri, 13 iunie, romanul sau de debut “Plimbarea” in spatiul primitor al Teatrului 74. Nascut in Romania, la Targu-Mures in 1968, dar plecat impreuna cu familia in Ungaria in anii ’80, Attila Bartis este cunoscut in Romania mai ales datorita romanului “Tihna”, tradus in romaneste in 2006, care s-a bucurat de un succes considerabil in randurile cititorilor, fiind adaptat si pentru scena de teatru dar si pentru marele ecran.

Romanul “Plimbarea”, distins in 1997 cu Premiul Tibor Dery, prezinta povestea unui copil abandonat al revolutiei, un orfan al Estului la intersectia marilor conflicte ideologice. Cartea este relatarea maturizarii eroului intr-o lume framantata de insurectii impodobite cu pene de paun, marcata in egala masura de ostilitatea celor din jur si de dragostea putinilor apropiati, ce vor cadea pe rand in bratele mortii. Attila Bartis, unul dintre cei mai cunoscuti si mai apreciati scriitori maghiari ai momentului, a debutat in 1995 cu romanul “Plimbarea”, urmat de volumul de povestiri “Ceata albastruie” in 1998 si de romanele “Tihna” in 2001 si “Apocrifele lui Lazar” in 2005. Prezent la Targu-Mures, autorul si-a lansat romanul de debut, tradus in romaneste, in prezenta criticilor literari Nicoleta Salcudeanu si Alexandru Cistelecan, a traducatorului cartii Marius Tabacu, a directorului general si directorului editorial al editurii Polirom, Silviu Lupescu, respectiv Bogdan-Alexandru Stanescu si a unui public destul de numeros. “Receptarea cartii lui Attila Bartis de catre criticii literari a fost asemeni unei revelatii. Eu ca si director de editura am avut revelatia ca am descoperit o comoara a literaturii chiar langa noi. Ma bucura faptul ca incep sa fie editate cartile autorilor maghiari si romani contemporani, ca Attila Bartis publica la edituri importante din Germania, Spania si era firesc sa fie publicat si la noi in tara. Speram ca si autorii romani contemporani vor fi publicati in Ungaria. Singura problema din punct de vedere al editurii este lipsa traducatorilor profesionisti. Ma bucur mult ca Marius Tabacu a acceptat sa faca traducerea fiindca este o traducere reusita”, a declarat Silviu Lupescu, directorul editurii Polirom.

“A durat mult sa uit

cumva cartea”

Dupa o lectura atat in limba maghiara cat si in limba romana a unui fragment din romanul “Plimbarea”, autorul a vorbit celor prezenti despre opera sa. “Am scris aceasta carte timp de sase ani si cred ca pentru mine aceasta carte a fost ca un fel de teza. In acesti sase ani a devenit scrisul literatura. Inainte am scris poezii foarte proaste si nuvele care nu stiu cum sunt, dar cred ca odata cu acest roman a inceput literatura. Dupa ce am terminat de scris romanul nu am putut scrie timp de peste doi ani. A durat mult sa uit cumva cartea. E un text destul de scurt dar manuscrisul a avut mai bine de o mie de pagini, iar cand l-am terminat de scris am stiut tot textul

pe de rost ca o poezie. Mi-a fost greu sa “scap” de acest roman si sa scriu alta carte. Dupa romanul “Plimbarea” am reusit sa scriu un roman de nuvele autobiografice, mult mai clar autobiografice decat primul roman. Apoi a aparut romanul “Tihna”, care a fost tradus si in limba romana, urmat apoi de “Apocrifele lui Lazar”, ce contine niste texte intre nuvela si eseu”.

Aprecierile criticilor, pozitive

Prezenta la eveniment, Nicoleta Salcudeanu, a vorbit si ea despre cartea lui Attila Bartis, de data aceasta din perspectiva criticului literar. “Este impresionant pentru un atat de tanar autor faptul ca romanele sale sunt traduse in peste 18 limbi. “Plimbarea” este o lucrare atat de curata de tot ceea ce ar insemna balast intr-un roman, incat avem senzatia ca nici un cuvant nu este in plus. Senzatia avuta la citirea cartii a fost ca am in fata un roman vizual. Attila Bartis este si fotograf si senzatia avuta este ca romanul “Plimbarea” este o inlantuire de fotograme in care luxul detaliilor, al focalizarilor, al amanuntelor este foarte important. Romanul da senzatia de intrepatrundere a doua lumi, una in picioare si alta pe dos. Lumea rasturnata traieste tot timpul concomitent cu cea rasturnata, nelipsind umorul foarte subtire. Ca tehnica romanul este de o limpezime impresionanta, este un roman scris cu minimum de mijloace artistice. Fiind foarte vizual scris, personajele sunt oarecum transparente, parca unul curge in celalalt. Dialogurile sunt de un laconims ritualizat. Este de mirare cum intr-un roman atat de mic incap atat de lucruri mari, incape si viata si dragoste si moarte si nu avem deloc senzatia de inghesuiala. Romanul are un ritm, o lentoare interioara care las rastimpuri, lasa loc pentru respiratie si meditatie”, a afirmat Nicoleta Salcudeanu.

Cuvintele criticului literar Nicoleta Salcudeanu au fost completate de un alt critic literar targumuresean, Alexandru Cistelecan. “Romanul prezinta o poveste simpla, o schema de bildungsroman, pentru ca este vorba despre formarea unui copil, despre maturizarea acestuia. Din primele secvente ale cartii apare o schema initiatica, se initiaza in viata, se initiaza cu toata cruzimea in adevaruri banale, dar pe care personajul cartii le verifica. Aceasta veridicare a adevarului reprezint experiente de-a dreptul traumatice. Aceasta cruzime este alaturi de o sensibilitate hipertrofiata, este o poveste de traume si de legende, de mituri, din care realitatea narata se toarna pe un substrat nu prea mult relevat. Pe langa aceste legende si mituri, autorul face in roman si inserctii poematice, iar ele curg fara nici o ruptura, nu exist un prag intre oniric si realist. Personajele nu au identitatea celor din romanul clasic, ele au consistenta unor personaje fantasmatice, toate in afara personajului principal compun o retea de prezente care dispar”, a afirmat Alexandru Cistelecan. Asadar, “Plimbarea” este un roman care merita citit, o bijuterie in miniatura, dupa cum afirmau criticii literari prezenti, un roman exemplar pentru crezul autorului cum ca “libertatea este sensul scrisului si a oricarei forme de arta”.

Claudia SAS