Rețeaua șpăgii?

Medicii mureșeni trebuie să răspundă unor acuzații grave de șpagă * O listă de top în care se regăsesc 16 medici mureșeni, indicați că ar fi acceptat bani pentru a prescrie medicamente ale unei firme franceze * Rețeaua neregulilor din medicina mureșeană s-ar putea extinde și la achizițiile efectuate în spitale * Surse din lumea medicală șoptesc că nici Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant, coordonat de prof. univ. dr. Radu Deac, nu este tocmai curat * Profesorul universitar replică: “Achizițiile nu pot eluda legea” * Ar fi o nouă lovitură după ce liderul de la Chirurgia Spitalului Floreasca, Șerban Brădișteanu, plecat tot de la Târgu Mureș, este anchetat de procurorii DNA tot pentru presupuse trucări de licitații

Firmele de medicamente, după cum este de notorietate și o cutumă în lumea medicală, cu toate că niciodată legalizată, vizează ca produsul abia lansat pe piață să beneficieze de cât mai multe comenzi. Unul dintre mijloacele prin care aceștia determină ca acest lucru să se și întâmple este să ofere comision medicilor, pentru ca aceștia să prescrie medicamentul. Recompensa financiară poate fi înlocuită însă cu o invitație la un congres în străinătate, un cadou personal (de la mașină la telefon mobil) sau alte cadouri pentru secție: aparatură medicală, televizoare, paturi etc.

Mărunțișuri pot fi considerate obiectele de papetărie oferite medicilor, un alt mijloc de reclamă indirectă făcută firmelor de medicamente.

De la înțelegere la șantaj

În unele cazuri, așa cum au arătat colegii noștri de la Zi de Zi, preluând informații dintr-un cotidian central, reprezentanții firmelor de medicamente apelează și la forme mai dure pentru a-i convinge pe medici să prescrie o anumită tabletă, cu toate că pe piață sunt comercializate produse mai ieftine sau dovedite ca fiind mai eficiente. Unul din exemplele arătate în cotidianul central Ziua a fost cel al medicamentelor produse de Beaufour, sub amenințarea că nu vor primi comenzi cu alte produse, esențiale pentru desfășurarea activității.

Mecanismul prin care medicii ajungeau colaboratori ai firmei este legat de reprezentanții zonali ai producătorului francez din teritoriu. Astfel, medicii erau momiți cu comisioane în euro sau sponsorizări pentru studii sau congrese din străinătate. Perioada din care fac parte actele publicate este 2002-2005.

Francezii atacă la vârf

Una din surprizele de pe lista “șpăgii” este directorul medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, conf. dr. Szabo Bella, șeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie. Conform actelor, acesta ar fi avut un comision de 12 euro pentru o fiolă de Dipherelin, produs folosit în endometrioză, boală ce poate cauza infertilitatea la femei. Calculând sumele încasate de Szabo, acestea ar urca undeva la 600 de euro, însă perioada pentru care este întocmită situația prezentată nu este cunoscută. Medicul se află momentan în concediu și nu a putut fi contactat.

Alături de Szabo Bella, alți patru colegi ginecologi se află pe lista incriminaților, dar numai medicul Romeo Nicolau are un comision fix stipulat: pentru 10 cutii de Poly, 10 euro.

Claudiu Molnar, unul dintre medicii incriminați și coleg cu Szabo Bella, a declarat că orice prescriere care se realizează la clinică se face doar pentru pacientele internate, drept urmare medicamentele vin direct de la farmacia spitalului. “Dipherelin este un preparat foarte eficient în endometrioză și mulți dintre noi îl prescriem pentru că și-a dovedit calitatea”, spune Molnar. Acesta neagă că ar fi primit vreun comision de la firma Beaufour și spune că prezentările pe care firmele producătoare le țin medicilor se fac în cadrul raportului de gardă și sunt ceva obișnuit. Medicul adaugă că fiecare medicament folosit există în evidența fișelor bolnavilor.

Psihiatria în concediu

O altă clinică vizată este cea de Oncologie, unde cei doi medici specialiști sunt pe aceeași listă. Romanța Lupșa, șeful clinicii, și Daniela Roman, apar în tabelul în cauză cu tarife diferite. Dacă Lupșa ar fi trebuit să primească 10 euro pentru fiola de Dipherelin, Roman ar încasa doar 3. Cu toate acestea, nici unul dintre medicii în cauză nu are trecut un total încasat. “Singura colaborare pe care am fi putut-o avea cu această firmă, ar fi fost în cadrul unui studiu clinic. Dar nu îmi aduc aminte. Noi prescriem medicamentele în funcție de cazuistică și nu de firma producătoare”, a precizat Roman.

Aurel Nireșteanu, șeful Clinicii de Psihiatrie II, se află în concediu. La fel și Virgil Gliga, șeful Clinicii de Chirugie Pediatrică și decan al Facultății de Medicină Generală și cadrul UMF Târgu Mureș.

În ceea ce privește conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, aceasta s-a arătat mai interesată de examenul pe care trebuie să îl susțină directorii interimari vineri la școala de Management decât de posibilele prejudicii aduse de aceste înțelegeri între medici și firmele de medicamente.

“Vom studia situația luni, în Comitetul Director”, a declarat Constantin Florea, cel de-al doilea director medical al spitalului. Acesta nu a făcut însă vreo referire la colegul său, Mulfay Gheorghe, medic ORL, sau la celălalt coleg din Comitetul Director, Szabo Bella.

Cardiaci pe banii proprii

De bănuieli legate de modul în care sunt distribuite medicamentele nu au scăpat nici medicii din cadrul Institutului de Transplant Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, finanțat direct de către Ministerul Sănătății. Este de notorietate în Institut modul în care pacienților li se prescrie un medicament, finanțat printr-un program național de sănătate, de care beneficiază teoretic gratuit, iar, de fapt, aceștia și-l cumpără de la farmacie. Unde se duc tabletele, teoretic distribuite proporțional cu numărul de pacienți, rămâne o enigmă pe care o pot dezlega reprezentanții Ministerului Sănătății, doar interes să existe.

Chirurgul Brădișteanu

Problema medicamentelor este doar una dintre cele imputate medicilor. Cazul medicului Brădișteanu, care a debutat la Târgu Mureș, acuzat că ar fi trucat, în 2001, niște licitații în favoarea unei firme elvețiene, contra unor sume situate între 80 de mii de euro și 4,3 milioane de dolari, revine lunar în atenția opiniei publice. Procurorii Direcției Naționale Anticorupție au dispus începerea urmăririi penale împotriva lui Brădișteanu, șef secție la Spitalul de Urgență Floreasca, la începutul acestui an, suspectându-l că, alături de mai mulți colegi medici, a facilitat firmei elvețiene (n. red. probabil RELAD) să-și vândă aparatura medicală către Direcția Generală a Penitenciarelor, fără o temeinică fundamentare.

“Astfel au fost achiziționate aparate inutile, în valoare de peste patru milioane de euro și totodată, prin atribuirea contractelor comerciale unor firme care nu au îndeplinit cel mai bun punctaj, au fost încălcate dispozițiile legale în vigoare privind achizițiile publice”, potrivit comunicatului DNA.

De atunci, procurorii DNA nu au mai oferit vreo informație privind probele de care dispun pentru a-l învinui pe Șerban Brădișteanu. Acesta s-a mai aflat în atenția opiniei publice când i s-a interzis să părăsească țara.

Dacă ar exista însă corectitudine în lumea medicală, fiecare șef de spital, clinică, secție ar putea fi bănuit că, la un moment dat, ar fi intervenit în favoarea unei firme pentru a achiziționa de la aparatură medicală la nevinovatele consumabile.

Spre exemplu, Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant, coordonat de o somitate în domeniu, prof. univ. dr. Radu Deac, la fel cum este considerat și Șerban Brădișteanu, finanțat direct de Ministerul Sănătății și de Casă, își organizează singur licitațiile. O primă dovadă de transparență care ar îndepărta orice suspiciune de trucare a licitațiilor de către comisiile organizate la nivelul Institutului, cu toate că prof. dr. univ. Radu Deac ne-a declarat că OUG 60/2001 nu poate fi eludată, este publicarea anunțurilor de licitație, respectiv de adjudecare pe site. Mai ales, în condițiile în care Institutul dispune pe site-ul propriu de o rubrică specială dedicată licitațiilor, care însă nu conține nici o informație, nici măcar din trecutul îndepărtat.

De asemenea, astfel ar fi anihilate suspiciunile, conform cărora, Institutul coordonat de prof. univ. dr. Radu Deac apelează la același furnizor pentru a achiziționa de la mănuși chirurgicale la valve.

Simpatie de ministru

Întrebarea de ce, până în prezent, echipele de control ale Ministerului Sănătății au evitat să verifice Institutul târgumureșean, ar putea avea un răspuns simplu: simpatia de ministru. În timp ce Nicolăescu este un admirator declarat al profesorului Deac, nu același lucru se poate spune despre relația sa cu Șerban Brădișteanu. Ministrul l-a demis în decembrie anul trecut pe acesta de la conducerea Clinicii de Chirurgie de la Fundeni și a Institutului Inimii C.C. Iliescu. În acest timp, Radu Deac s-a aflat mereu alături de Nicolăescu, care l-a prezentat drept un expert în management.

De aceea, doar atunci când toate instituțiile spitalicești vor beneficia de același tratament ministerial, respectiv când toți medicii angrenați în rețeaua furnizorilor de medicamente vor fi responsabilizați să lucreze în favoarea pacientului și nu a firmelor prospere de distribuție pilule, etc., vom vorbi de un sistem medical curat. Până atunci, asistăm la cazuri izolate. Ce par discriminatorii, raportate la numărul de medici care activează în sistem.

Dr. Silviu Morariu, directorul Autorității de Sănătate Publică Mureș, a declarat pentru ZIARUL de Mureș că va analiza situația adusă în discuție în presa națională. “Am discutat cu directorul Lucian Băilă și i-am solicitat să evalueze situația. Lista poate conține doar medicii vizitați de reprezentanții medicali, așa că este prea devreme să tragem concluzii”, a precizat Morariu.

Oana Grigore, consilierul lui Eugen Nicolăescu (care se află momentan în concediu), a declarat că în această situație Ministerul Sănătății are mâinile legate și că singurul care poate lua atitudine este Colegiul Medicilor. Vom reveni.

Lista incriminaților publicată de Ziua

Ligia Bancu, Căpâlna, Voica Foișoreanu, Virgil Gliga, Gomotârceanu, Maria Goria, Raveica Luerean, Romanța Lupșa, Claudiu Molnar, Gheorghe Mulfay, Romeo Nicolai, Aurel Nireștean, Ovidiu Pupăză, Rodica Redis, Daniela Roman, Szabo Bella.

“Pentru medicamentele date în spital, Ordononața 60/2001 privind achizițiile nu poate fi eludată. Despre ce se scrie în afară nu pot să comentez. În poziția mea doresc să comentez doar date certe”, a declarat Prof. dr. Radu Deac, șeful Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș despre posibilitatea de a truca licitații.

Edy MÄ‚RCUȘ

Ligia VORO