Salvamont ”žSalvaspeo” Mureș, îngerii păzitori ai munților
Reporter: Când s-a înființat Serviciul Public Județean Salvamont „Salvaspeo†Mureș și care e structura acestuia?
Kovacs Zoltan Robert: Serviciul Public Județean Salvamont „Salvaspeo†Mureș a fost înființat în anul 2005, pe baza Hotărârii Guvernului 77 din 2003 și pe baza unei Hotărâri a Consiliului Județean Mureș din 2004. Efectiv, în toate județele unde există zonă montană a trebuit să se înființeze echipe de salvare montană. Echipa lucrează în județul Mureș de opt ani, avem șase angajați, 15 colaboratori care au toți atestat de salvator montan și 43 de voluntari care încă nu sunt atestați de către Asociația Națională de Salvare Montană din România, dar care sunt în pregătire și în viitor vor parcurge și examenele respective. Totodată, Serviciul Public Județean Salvamont „Salvaspeo†Mureș este al doilea serviciu de acest fel din România care a fost acreditat, ceea ce este un lucru deosebit de bun pentru echipa noastră.
Rep.: Cum funcționează Serviciul Public Județean Salvamont „Salvaspeo†Mureș?
K.Z.R.: Momentan avem o bază principală în Târgu-Mureș unde lucrează cei șase angajați. Totodată, avem trei puncte de lucru în județ, unul în Lunca Bradului, în Valea Mureșului, respectiv unul în Sovata, chiar în oraș și altul pe pârtia de schi Aluniș. Echipa noastră are în componență și o echipă de salvare speologică și o echipă de intervenții speciale acvatice, efectiv o echipă de scafandri. Permanențele la punctele de lucru aflate în Lunca Bradului și Sovata le facem la sfârșit de săptămână, intervențiile care sunt în timpul săptămânii fiind efectuate de către echipa din Târgu-Mureș care se deplasează în zona respectivă.
Rep.: Care e modul de intervenție? Ce se întâmplă concret când cineva are probleme și apelează la dumneavoastră?
K.Z.R.: De obicei victimele din zona montană fac un apel către 112 sau numărul 0 Salvamont care este numărul de urgență al Salvamontului din România, după care echipa se deplasează cât mai repede la locul intervenției. Menționez că o echipă minimă de salvare montană constă în cel puțin șase persoane, deci atunci când ne deplasăm la o intervenție montană sunt prezenți minim șase salvatori montani.
Rep.: Cu ce probleme vă confruntați în activitatea de zi cu zi?
K.Z.R.: Din păcate, Serviciile de Salvare Montană din România nu sunt în regim de urgență. Persoanele angajate lucrează opt ore pe zi și majoritatea apelurilor primite în timpul săptămânii sunt după ora de lucru, după ora 16.00, și este o mare problemă pentru Serviciile Salvamont, nu numai la Târgu-Mureș, ci în toată țara. Practic, după ce ni se termină programul și mergem acasă trebuie să fim non-stop în alertă. Din fericire, în ultimii ani nu s-a întâmplat să avem vreun accident la care să nu ajungem la timp, astfel că victimele au fost mereu salvate și dacă a fost cazul transportate în timp util la spital, SMURD sau la primul punct de prim ajutor. Sperăm ca în viitor Serviciile Salvamont să intre cât mai repede în sistemele de urgență din România. Mulți ani nu am avut protocol de colaborare cu 112, dar de câțiva ani am reușit să încheiem acest protocol de colaborare cu Serviciul 112 și cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență și SMURD. Deși nu suntem serviciu de urgență, totuși am intrat în sistem și dacă cineva ne apelează dintr-o zonă greu accesibilă, vom interveni în timp cât mai scurt.
Reporter: Ce recomandări aveți pentru iubitorii sporturilor de iarnă și pentru amatorii de drumeții montane?
Kovacs Zoltan Robert: Persoanele care se aventurează în zonele montane sau pe pârtiile județului trebuie să fie mult mai bine pregătite decât pe timp de vară. Le recomandăm să aibă un echipament adecvat, haine mai groase, impermeabile, să aibă la ele echipamente tehnice, de exemplu lanterne, suficientă hrană pentru cel puțin o zi, un termos cu ceai cald și cel mai imprtant lucru este să se informeze înainte de a porni la drum, să vadă ce fel de condiții meteo sunt în zona pe care o vizitează. De asemenea, mureșenii pot primi informații din partea Serviciului nostru cu privire la starea în care se află traseele montane din județ: grosimea stratului de zăpadă, existența sau nu a pericolului de avalanșă. În ultima perioadă de timp am observat un fenomen, mulți turiști care umblă în Munții Călimani cu schi de tură. Este un sport destul de nou în România și zona montană din județul Mureș este perfectă pentru acest sport, dar majoritatea accidentelor se întâmplă atunci când persoanele respective care intră în zona montană nu au destule informații despre starea zăpezii, condițiile meteo și poate că nu au nici echipament corespunzător. Dacă totuși se întâmplă un accident sau există vreo problemă, trebuie sunat urgent la numărul 112 sau la 0 Salvamont pentru a putea trimite o echipă de salvare în ajutor. Iarna din păcate o persoană accidentată intră foarte repede în hipotermie, ceea ce agravează foarte mult starea ei. Deplasările noastre se fac tot pe jos, nu avem elicopter în dotare, astfel că pot să dureze câteva ore.
Rep.: Există vreun accesoriu pe care îl recomandați iubitorilor muntelui?
K.Z.R.: Da, aș recomanda celor care merg pe munte să aibă o folie de supraviețuire care se poate găsi și în farmacii. Folia are câteva grame greutate și nu îngreunează cu nimic deplasarea. Dacă persoanele au la ele o brichetă sau o lumânare, corpul poate fi învelit cu folia respectivă și înăuntru temperatura îi va feri de probleme de hipotermie.
Rep.: Ați spus ce trebuie făcut în caz de urgență. Există și lucruri pe care vizitatorii munților nu trebuie să le facă?
K.Z.R.: Da. Nu trebuie să te duci într-o zonă necunoscută singur sau să nu ai niciun fel de informații despre zona respectivă. O altă recomandare pentru turiști este să rămână pe traseele marcate și să nu se aventureze de acolo, iar dacă sunt alarme de avalanșă să nu se aventureze în zona respectivă.
Rep.: Care e situația în ceea ce privește traseele din județul Mureș?
K.Z.R.: Traseele din județul Mureș sunt destul de lungi, avem și trasee de peste 20 de kilometri și parcurgerea lor pe timp de iarnă necesită aproape un timp dublu comparativ cu sezonul de vară. Astfel, riscul ca lăsarea întunericului să ne surprindă pe traseu este foarte mare, de aceea este recomandabil ca iubitorii muntelui să fie echipați corespunzător, să aibă la ei o lanternă frontală, care se ține pe cap și ne ajută să putem coborî în siguranță de pe munte.
Rep.: Cu ce instituții colaborați?
K.Z.R.: Instrituțiile cu care colaborăm cel mai des și mai bine sunt Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Horea†al județului Mureș, SMURD, Serviciul de Ambulanță, în plus avem contracte de colaborare cu multe asociații nonguvernamentale care desfășoară activități în zona montană.
Rep.: Sunteți solicitați des? Ce spun statisticile din acest an?
K.Z.R.: Când ne-am înființat, în anul 2005, au fost puține apeluri. Lumea a trebuit să știe că există o echipă de salvare montană în județul Mureș, dar acum, după opt ani avem o medie de 120 – 150 de intervenții anual, dar am avut ani când au fost și peste 200 de intervenții. Precizez că echipa noastră este prezentă și la multe evenimente sportive care au loc în zone montane sau împădurite și este solicitată și la salvările de la înec.
Rep.: Ce calități trebuie să aibă un salvator montan?
K.Z.R.: Un salvator montan trebuie să iubească acestă meserie, e o calitate de bază. Toate persoanele care sunt în echipa noastră, angajați, colaboratori sau voluntari, au ca hobby mersul pe munte. Dacă nu iubești muntele, dacă din copilărie nu ești atras de domeniul acesta, atunci nu poți deveni salvator montan.
Ciprian Dobre, mândru de echipa Salvaspeo
„Sunt mândru că echipa Consiliului JudeÈ›ean MureÈ™ îi include pe colegii noÈ™tri de la Salvaspeo. DeÈ™i până acum nu au avut parte de o mediatizare pe măsura importanÈ›ei muncii lor, mă bucur că, în ultimul timp, sunt tot mai prezenÈ›i în spaÈ›iul public. Ceea ce este important de reÈ›inut este performanÈ›a pe care aceÈ™ti oameni o au în munca lor de zi cu zi, pusă în slujba siguranÈ›ei mureÈ™enilor È™i a celor care ne vizitează judeÈ›ul în calitate de turiÈ™ti. Faptul că în ultimii ani salvatorii noÈ™tri au ajuns la timp la toate accidentele, este o dovadă a eficienÈ›ei lor în intervenÈ›ii. Merită evidenÈ›iaÈ›i atât salvatorii montani, speologi, echipa de scafandri, dar È™i cei câteva zeci de voluntari de la Salvaspeo.â€
Ciprian Dobre, președintele Consiliului Județean Mureș
Cele 10 porunci ale turiștilor montani:
1. Muntele îți este superior, tu îi ești inferior. Asigură-ți toate mijloacele spirituale, morale, fizice și materiale.
2. Să pornești la drum în condiții fizice bune. Nu-și forța fizicul până la epuizare, alimentează-te mai des dar cu măsură.
3. Echipamentul necorespunzător poate să-ți pună viața în pericol. Să ai la tine o trusă medicală.
4. Nu porni singur în traseu. Anunță la o cabană apropiată traseul și durata aproximativă a turei.
5. Nu te aventura în trasee care îți depășesc pregătirea.
6. Să ai în vedere condițiile meteorologice. Să cunoști modalitatea apelului de salvare.
7. Nu există munte sau traseu de munte fără risc. Muntele devine foarte periculos după o ninsoare abundentă.
8. Vremea nefaborabilă sau noaptea îți sunt dușmani feroce pe un traseu nemarcat. Nu uita, după o zi epuizantă vigilența scade.
9. Un turist montan veritabil trebuie să fie deștept, calm, precaut, curajos și respectă muntele.
10. Respectă-ți colegul tău de drumeție și nu-l părăsi în nici o situație dificilă.
(Sursa: www.salvamontms.ro)
Apelul de salvare SOS trebuie să conțină:
– Locul producerii accidentului.
– Numărul accidentaților și starea lor.
– Data și ora producerii accidentului.
– Diagnosticul prezumtiv.
– Condițiile meteo.
– Datele personale ale celui care face apelul.
Semnalele de alarmă convenite în activitatea Salvamont constău în: sase semnale acustice pe minut – un semnal la fiecare 10 secunde – după care urmează o pauză de un minut. Semnalul de răspuns cuprinde trei semnale pe minut – câte un semnal la fiecare 20 de secunde – urmate de o pauză de un minut.
Nu declanșați alarma inutil!
(Sursa: www.salvamontms.ro)
