Carduri la tot românul, sau cum poți să te îmbolnăvești de nervi
De la anu’ sistemul medical românesc se modernizează. Mare parte din el cu banii din popor. Vom avea carduri cu cip, care vor conține datele personale ale fiecărui asigurat, diagnosticele, grupa sanguină, RH-ul, calitatea de donator de organe, informații privind tratamente speciale și proteze. Dacă mergem la farmacie, la doctor, sau ne culege vreo ambulanță de pe stradă va trebui să îl avem la noi. Așa vor ști că nu trebuie să ne dea injecția X cu nu știu ce substanță că avem alergie. O măsură aparent bună pentru pacienți, dar storcătoare de bani pentru furnizorii de servicii medicale și o găină cu ouă de aur pentru companiile furnizoare de cititoare de carduri cu cip.
La o primă vedere am zice “Ooau avem card de sănătate, gata cu statul la coadă la CAS să primim adeverința care să ne ateste că suntem asigurați, nu mai trebuie să ne milogim la șefu’ după o adeverință pentru medicul de familie s-au la alt furnizor de servicii medicale și nu în ultimul rând, gata cu căratul de hârțoage după noi să dovedim aia și aia și aia, buletine de analize, bilete de trimitere, etcâ€. Având cip, ne punem întrebarea dacă cardurile pot fi accesate de oricine are un cititor de cipuri compatibil. Asta dacă nu va fi ceva special creat numai pentru cititoarele de carduri de sănătate. Dar Proiectul de Hotărâre de Guvern vine și ne liniștește la prima vedere, precizând că vor avea acces la informații doar Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin unitatea de management a cardului național, în calitate de administrator unic al sistemului informatic. Adică medicul de familie la care este înscris asiguratul, medicii specialiști care au sub observație și acordă servicii medicale titularului cardului, precum și furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale și farmaciile cu privire la medicamentele și datele de identificare ale asiguratului – titularul cardului, înscrise pe prescripția medicală.
Ricuri pe card
“Este periculos să fie puse informațiile medicale personale pe cip, deoarece acesta nu este protejat, iar acest lucru violează drepturile la intimitate și la demnitate ale persoanei și poate aduce mari prejudiciiâ€, arăta nu demult președintele Colegiului Medicilor din România, dr. Vasile Astărăstoaie, subliniind că, la Consiliul Europei există o imensă presiune din partea angajatorilor și a firmelor de asigurări pentru a deveni licită predictibilitatea ca cineva să se poată îmbolnăvi de o anumită boală sau să evolueze într-un anumit fel, pe baza unui prognostic. Dar o persoană poate să aibă un risc de o anumită boală, pe care să n-o facă. Forța financiară pe care o fac marile societăți de asigurare asupra experților de la C.E., îi fac pe unii dintre aceștia să cedeze, în sensul acceptării principiului predictibilității bolii, iar persoana să nu mai poată încheia un contract de asigurare, sau i se dublează ori triplează prima de asigurare. Astfel, există riscul discriminării persoanelor pe baza informațiilor personale asupra stării de sănătate, atâta vreme cât acestea nu mai sunt protejate și putem deveni vulnerabili într-o societate care ne-ar putea marginaliza. Nu că nu suntem de multe ori unii dintre noi. O altă latură bună/rea a cardului este acordul pentru donarea de organe. Problema este că acest acord nu va putea fi prezumat, decât dacă legea va fi modificată, pentru că actualmente conține acordul informat. Poate nu va fi o piedică, doar în România legile se schimbă de la o lună la alta. “Cardul național este un instrument electronic care prezintă elemente de securitate speciale împotriva falsificării sau contrafacerii și este realizat de Compania Națională “Imprimeria Națională” – S.A. conform caracteristicilor tehnice aprobate prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 753/2010.â€, ne liniștete din nou proiectul de Hotărâre de Guvern, asta dacă nu se vor hotărî hackerii să-și încerce norocul la spart coduri și elemente de securitate, așa cum au reușit să le spargă pe cele de la bănci.
Fără seringi și medicamente în spitale…dar cu card de sănătate
Să facem o simplă analiză a ce avem și ce nu avem, că și așa suntem obișnuiți să aruncăm banii pe garduri. Toate spitalele duc lipsă de instrumentar, pacienții sunt rugați de cele mai multe ori să vină cu seringi sau ce mai este nevoie de acasă, dotarea spitalelor, bine nu la toate, lasă de dorit. Starea lor? Deplorabilă la multe dintre ele. Bine, nu zic că nu s-au făcut unele lucruri, dar nici pe departe să mergi într-un spital unde zugrăveala atârnă de zid ca un afiș ciuruit de gloanțe, să dormi într-un pat vechi, cu jumate de saltea, de pe vremea răposatului Ceaușescu, sau poate și mai vechi, cu așternuturi ca vai de ele, ce abia așteaptă să vadă mașina de cusut sau acul și ața. Și exemple mai sunt. Și eforturi se fac pentru remedierea problemelor, încet, dar…totuși încet. Așa după cum sunt fonduri. Să nu mai vorbim dacă vrei să-ți faci o analiză. Te pui în genunchi și te rogi la Dumnezeu înainte cu o lună să mergi la analize, ca să mai găsești fonduri în data de 2 sau 3 a lunii. Și deficiențele în sistemul sanitar pot continua, dar nu sunt bani. Bine că ne modernizăm. Ținem pasul cu tehnologia.
O afacere de milioane… câți norocoși?
Că vom avea card de sănătate și că îl vom putea folosi din 2012 știm. Cam ce ar conține știm. Știm că vom plăti și 2 euro pe bucată când ni-l înmânează personal de la poștă, nu cumva să ajungă pe mâna unui vecin răuvoitor. La un calcul simplu, dacă socotim că în județul Mureș sunt cam circa 540.000 de asigurați, asta înseamnă că în vistieria statului vor intra pentru plata cardului circa 1.080.000 euro. Nu sunt chiar puțini bani. Puțin nu vor plăti nici furnizorii de servicii medicale și farmaceutice pentru a-și dota cabinetele și farmaciile cu cititoare de carduri cu cip. Poanta e că nu știm dacă acestea vor fi după chipul și asemănarea vreunei firme “anumeâ€, al cărei nume se va afla ulterior, sau fiecare la libera alegere, va cumpăra de unde poate, ce poate și la cât îl ține punga. Nu e nimic cert dacă e să ne gândim că până la ora asta nu s-a reglementat, cum, de unde se vor putea cumpăra cititoarele, mai ales dacă vorbim de un sistem bine pus la punct cum se anunță. Proiectul spune doar atât “În vederea introducerii și implementării cardului național, furnizorii de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale aflați în relații contractuale cu casele de asigurări de sănătate au obligația de a-și achiziționa din bugetele de venituri și cheltuieli proprii sau, după caz, din veniturile proprii dispozitivele de citire a cardului electronic pe baza specificațiilor tehnice aprobate, în condițiile legii de Casa Națională de Asigurări de Sănătateâ€. Curiozitatea ne-a împins să facem un mic calcul. Dacă un cititor de carduri cu cip cu transmisie online și casă de marcat costă undeva în jur de 1000 de euro și în județul Mureș avem peste 860 de furnizori de servicii medicale și farmaceutice (informații preluate de pe site-ul CAS Mureș), de la cabinete de medicina de familie, medici stomatologi, până la medicii specialiști și ONG-urile aflate în relație contractuală cu Casa de Asigurări pentru serviciile medicale la domiciliu, ar însemna un venit de peste 860.000 euro numai din județul Mureș, pentru firmele de distribuție a cardurilor cu cip. Că veniturile medicilor de familie se măcelăresc anual iar ONG-urile stau pe la uși cerșind fonduri, nu contează. Vor trebui să scoată bani din buzunare pentru cititoare de carduri dacă vor să mai asigure asistență medicală. Mă întreb dacă au făcut o estimare la cât va costa toată povestea. E bine, nu vom mai putea “frauda†sistemul, nu vom face alergii în ambulanță, dar avem toate șansele să ne pierdem viața prin spitale din lipsă de instrumentar sau medicamente, pentru că igiena spitalelor lasă de dorit, pentru că o mare parte din specialiștii buni vor alege să muncească peste graniță. Dar măcar vom avea în portmoneu pe lângă buletin, permis și carduri bancare, și cardul de sănătate.
