Criză de apă în Târnăveni și Fântânele: Uzinele locale își întrerup activitatea
O criză cu impact semnificativ lovește două comunități din județul Mureș: Târnăveni și Fântânele rămân fără apă potabilă din cauza opririi uzinelor locale de apă. Situația ridică îngrijorări serioase privind accesul la resurse esențiale și pune presiune suplimentară pe autorități și locuitori, într-un context economic și social deja complicat.
Ce s-a întâmplat: fundalul crizei de apă
În ultimele zile, operatorul prestator de servicii a anunțat că uzinele de apă din Târnăveni și Fântânele își întrerup activitatea din cauza acumulării unor datorii mari către furnizorul de energie. Consumul constant de energie electrică, esențial pentru funcționarea stațiilor de tratare și pompare a apei, a generat facturi ce nu au mai putut fi acoperite în totalitate. Efectul este imediat: alimentarea cu apă potabilă este suspendată pe perioadă nedeterminată.
Această situație este una fără precedent în ultimii ani în zonă, iar explicațiile autorităților și ale specialiștilor scot la suprafață probleme sistemice ce vizează atât administrarea serviciilor publice, cât și vulnerabilitatea financiară a unor instituții critice.
Impactul asupra comunităților locale
Consecințele directe sunt resimțite de mii de oameni și de numeroase instituții:
- Peste 30.000 de locuitori din Târnăveni și Fântânele rămân temporar fără acces la apă potabilă.
- Sunt afectate spitale, școli, grădinițe și alte instituții publice locale.
- Activitatea multor agenți economici, în special din industrie și servicii alimentare, este periclitată.
Pe termen scurt, problema igienei personale și a menținerii unor condiții sanitare minimale devine critică. Persoanele vulnerabile – copii, bătrâni sau bolnavi cronici – sunt cele mai expuse riscurilor.
Declarații de la fața locului
Maria Popa, locuitoare din Târnăveni, descrie atmosfera de incertitudine: „Nimeni nu ne-a spus cât va dura. Am umplut sticle și bidoane, dar nu știm dacă va fi suficient. Nu e doar disconfort, e o problemă de sănătate”.
Din partea administrației locale, primarul Remus Sângeorzan atrage atenția: „Facem demersuri continue pentru a găsi soluții rapide, dar ne confruntăm cu lipsa resurselor financiare și a sprijinului adecvat. Înțelegem gravitatea situației și prioritatea este reluarea alimentării cu apă a spitalului, a școlilor și a cetățenilor cât mai repede”.
Cauzele opririi: probleme financiare și sistemice
O analiză atentă a situației relevă cauze multiple, în principal de natură financiară:
- Cresterea semnificativă a prețului energiei electrice în ultimul an
- Managementul deficitar și acumularea de datorii istorice
- Lipsa investițiilor în infrastructura de captare și distribuție
- Subvenții și fonduri insuficiente pentru susținerea sistemului public de alimentare cu apă
De exemplu, doar în ultimele trei luni valoarea facturilor restante către furnizorul de electricitate a depășit 300.000 de lei, o sumă greu de acoperit în lipsa unor venituri suplimentare, confirmă surse din cadrul operatorului de apă.
Cum privesc situația specialiștii
Dr. Andrei Cenușă, expert în gestionarea infrastructurilor critice, punctează: „Este un avertisment pentru întreaga țară. Sistemele de alimentare cu apă sunt vulnerabile la fluctuațiile pieței energetice. Managementul prudent și investițiile în alternative, precum panouri solare sau surse independente de energie, devin absolut necesare”.
Reacția autorităților și scenarii pe termen scurt
Administrația locală din Târnăveni a convocat de urgență ședințe cu toate instituțiile implicate și a solicitat intervenția Consiliului Județean, Prefecturii și Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Printre măsurile imediate analizate se află:
- Furnizarea de apă potabilă cu cisterne pentru populație și instituții vitale.
- Negocieri accelerate cu furnizorul de energie pentru reeșalonarea datoriilor.
- Posibilitatea acordării unui sprijin financiar de la bugetul județean sau central.
De asemenea, se discută cu operatorii regionali de apă pentru o posibilă preluare temporară a serviciului, în vederea reluării rapide a alimentării pentru cel puțin o parte din consumatori.
Când ar putea reveni apa la robinete?
Răspunsul rămâne incert. În lipsa unui acord clar și a unui angajament financiar concret, alimentarea cu apă potabilă în Târnăveni și Fântânele ar putea fi reluată doar după 48-72 de ore, însă există riscul extinderii crizei, în funcție de capacitatea administrației de a acoperi datoriile.
Precedente și lecții (ne)învățate
Deși pare un caz izolat, astfel de crize au devenit din ce în ce mai frecvente în micile orașe din România, unde infrastructura este învechită, iar costurile de exploatare cresc constant. Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, peste 7% dintre localitățile rurale s-au confruntat în ultimul an cu întreruperi ale alimentării cu apă din motive similare.
Problema capătă o dimensiune strategică nu doar pentru Mureș, ci la nivel național. Lipsa investițiilor, managementul slab și volatilitatea prețului la energie pot transforma rapid o situație punctuală într-o problemă de sănătate publică la scară largă.
Ce pot face autoritățile și comunitatea
Autoritățile centrale sunt presate să ia măsuri concrete:
- Crearea unui fond de urgență destinat infrastructurii critice din micile localități
- Subvenționarea prețului energiei pentru operatorii de utilități strategice
- Lansarea unor programe de modernizare prin accesarea fondurilor europene sau guvernamentale
- Instrucțiuni clare pentru managementul crizelor în sectorul apă-canalizare
Comunitatea locală rămâne însă vulnerabilă în lipsa unor acțiuni rapide și coordonate. Este esențială o mai bună comunicare din partea administrației și mobilizarea voluntarilor pentru distribuirea apei către persoane aflate în nevoie.
Signal de alarmă pentru sistemul național de apă
Cazul Târnăveni–Fântânele funcționează ca un semnal critic: infrastructura esențială poate deveni fragilă în fața contextului economic dificil. Accesul la apă devine un privilegiu, nu un drept, atunci când lipsesc soluțiile proactive și cooperarea între autorități, operatori și comunitate.
Specialiștii avertizează că fără o schimbare de paradigmă – investiții consistente, management performant și protejarea serviciilor publice vitale – România ar putea vedea tot mai des astfel de scenarii dramatice.
Criza apei nu e doar o problemă locală. Ea poate revela punctele slabe din sistemul național și cere o regândire urgentă a priorităților în ceea ce privește infrastructura de apă și canalizare.
Este întrebarea la care trebuie să răspundă, cât mai curând, societatea românească.
