Ori la bal ori la spital
Celebra vorba româneasca ori la bal, ori la spital începe sa prinda tot mai tare contur în prezentul friguros al iernii anulului de gratie 2011. Daca tot vrem sa mergem înainte, musai sa stam sa judecam drept sa vedem încotr-o s-o apucam, nu cumva s-ajungem la dracu-n praznic, daca nu cumva am ajuns deja.. Nici cu judecata nu e chiar lamurita treaba, vezi cazul Judecatoriei din Târnaveni, amanintata cu desfiintarea de tanti Criza, si de nepotii acesteia, din Palatul Victoria.
Desi se spune ca e criza, balurile roiesc pe întregul plai muresean. Balul vânatorilor, Balul însuratilor, si multe alte evenimente de gen, au început sa-si faca traditie, unde burtile se îndoapa cu fripturi, damigene de vin, iar urechile traiesc emotia celebrului hit, „Pusca si cureaua lataâ€. Am pornit totusi în cautarea balurilor de odinioara, si am luat-o catre Drumul Marului, care viseaza de multa vreme un asfalt care sa-i acopere craterele. Pâna sa ajungem la destinatia finala, balul mascat de la Uila, înghetati de frig, ne-am oprit putin la Batos, unde comunitatea saseasca, atât cât a mai ramas, a adus un omagiu Sfintei Fecioara Maria, organizând sarbatoarea Maria Doch. Primul popas, cum era si firesc a fost la Biserica Evanghelica, unde preotul evanghelic si cel ortodox au batut palma si au adus în tandem Cuvântul Domnului într-o biserica unde pe vremuri de mult apuse, etnicii sasi umpleau de credinta lacasul sfânt. Au lipsit nemotivati la apelul Sfintei Maria, preotul greco catolic si cel reformat, în schimb au ascultat cuminte Cuvântul Domnului, prefectul Marius Pascan si Nicolae Baciut. Chiar si bunul Dumnezeu s-a îndurat de frigul din biserica, si alaiul s-a mutat la Caminul Cultural din Batos, unde Viorica sandru, si-a adunat gândurile întregii sale vieti si le-a transpus într-un volum de versuri. Am lasat în urma Caminul Cultural, pe primar, pe Prefect, pe tanti Viorica si am luat-o catre Uila, unde tiganii din sat puneau de-un bal mascat. Ne-a întâmpinat domnul Tamasan, care ne-a poftit în Camin iar tiganii au început sa încalzeasca atmosfera, pe ritmurile tarafului din sat. Au început sa misune prin camin, vrajitoare, vampiri, Scufite mai mult sau mai putin rosii, rapandule, contese, si tot felul de masti, care au încercat cu puterile lor sa aduca o atmosfera cât de cât de bal. Au topait, au dansat iar la final, s-au ales câstigatorii, cei cu mastile cele mai frumoase. Responsabil pentru selectia celor mai haioase masti a fost un juriul, feminin si foarte colorat etnic, români, tigani, sasi, în frunte cu cine credeti, cu deputatul Vasile Gliga, desemnat presedintele juriului. S-a votat, s-au ales câstigatorii, dupa care balul a continuat, taraful fiind trimis la culcare si înlocuit de un DJ. Domnul deputat se pare ca-si repecta cuvântul dat, fiind prezent în satele si comunele muresene pentru a vedea cum o mai duc si cum se mai distreaza.
