Lifestyle

Aluniș, bogăție populară la superlativ

Aluniș, bogăție populară la superlativ – Ziarul de Mures

Dacă la primele două ediții ale Festivalului Văi Mureșului, comuna Alunis cu satele Fițcău și Lunca Mureșului nu a participat, la cea de a opta ediție comuna a făcut o selelecție foarte strictă pentru a se prezenta cu tot tot ce are mai bun. 

Încăpere ungurească și românească

Standul comunei a cuprins o încăpere ungurească și una românească, care au încercat să reconstituie cât mai precis pulsul trecutului combinat cu puțin modernism în arta broderiei și a țesăturilor. În camera din față a standului vizitatorii le-au au putut admira pe doamnele Varga Katalin, Varga Ibolya și Molnar Ana, costumate în port popular maghiar care te primeau cu bucurie, cu un pahar de palincă și cu kurtoskalcs, după care puteai studia mobilierul specific camerei întâi, începând cu patul cu șase perne, lada de zestre, o diplomă de țintaș bun din 1940 oferită soldatului Ordog Istvan, un mojar și pistil, un ulcior, un clop cu pană pentru militarii proaspeți întorși din armată, un fier de călcat cu cărbuni și o pereche de desagi. În camera din mijloc au fost expuse o serie de unelte vechi de sute de ani și obiecte legate de munca câmpului cum ar fi vârșa de prins pești, vârtelnița de depănat fire de cânepă, in sau bumbac, teleguța, catarigi, melița, jilăul dublu, sfleder, mierța, sania de lemne și chiar două costume bărbătești din lână de oaie.  

     

Lenuța Oltean, patriot local fără egal 

În casa dintâi te întâmpina destoinica doamnă Lenuța Oltean, care deși a împlinit 70 de ani răspunde cu brio de patru ani de secția română a standului comunei Aluniș, ajutată de tinerele: Diana Moldovan și Alexandra Ghidiu. După ce primeai același tratament ospitalier de jinars de prună și kurtos kolacs, puteai studia mai îndeaproape o serie de broderii și țesături create de Lenuța Oltean, începând de la desagi, traistă gușată sau păretari, curea cu mărgele la lepedeu gușat, pantaloni cusuți în două ițe, costume femeiești și încheiind cu șervet, față de masă cu tăietură sau chindee. “Din punctul meu de vedere acest gen de festival îi apropie cel mai mult pe oameni, pentru că în lumea asta stresantă toată lumea aleargă și muncește într-un ritm nebun și atunci când se organizează un astfel de eveniment lumea, socializează și agrează ideea de a se întâlnii cu cunoștințe, cu prieteni mai vechi sau mai noi, de a face un schimb de idei și chiar de a se întoarcea acasă fii satului plecați în diferite colțuri ale lumii ceea ce e bine pentru că înseamnă că indiferent unde și cât de bine trăiesc nu și-au uitat  rădăcinileâ€, a declarat primarul comunei Aluniș, Kristof Jozsef Lorant.   

You may also like…

Show More

Related Articles

Back to top button
Close