Ciorba de fasole și țuica de cazan, brandurile Răstoliței
Una din atracțiile celei de-a opta ediții a Festivalului de Tradiții și Obiceiuri Românești de “La Alei,, a fost standul comunei gazdă Răstolița, proaspăt reconstruită după câștigarea primului mandat de primar a tânărului Marius Lircă. Una dintre persoanele cele mai în măsură să vorbească despre zestrea comunei la standul Răstolița a fost educatoarea și totodată preoteasa Maria Lircă Moldovan care este băștinașă, crescută și formată la Târgu Mureș și reîntoarsă acasă unde a muncit în slujba învățământul mai bine de 36 de ani.
Obiecte tradiționale
Casa din satul alegoric a fost compartimentată în trei camere, bucătăria și camera din mijloc și casa dinainte. Din bucătăria în care gospodinele preparau numai mâncăruri specifice românești, nu a lipst soba cu lemne, dulapul de veselă, oalele de ceramică, putina, merindarul țesut la stative sau omniprezentul lighean cu apă caldă, iar pe pereți fotografiile cu străbunii familiei, zadiile bătrânești, ștergarurile, leagănul și o mașină de tors manuală cu o vechime de circa 80 de ani. În colț tronau țoalele arajate în colț pe rudă iar pe masă stăteau la discreție țuica de cazan și mâncarea tradițională specifică Răstoliței: ciorbă de fasoale boabe și costiță de porc. “În camera din mijloc se făcea primirea musafirilor. Camera aceasta era căptușită cu covoare țesute, draperii și dantele, avea de obicei înăuntru o lampă, un cu canapei, o masă și un dulapâ€, a explicat Maria Moldovan Lircă.
Muzeu și iconostas
În cea de a treia încăpere denumită “casa dinainte†vizitatorii au putut descoperi un muzeu, iconostas și sală de protocol. “Pentru că în casa de dinainte se desfășurau toate ceremoniile ritual, botezul, pețitul, gătitul miresei și ceremonialul morții, la care comportamentul a fost întotdeauna studiat, protocolar. Aici pereții sunt ornamentați cu o pereche de desagi, costume de femei de sărbătoare cu năframă cu ciucuri și haine bărbătești sumane și ițariâ€, a precizat gazda. Toate uneltele tradiționale și elementele decorative expuse în cadrul standului au fost expuse din patrimoniul locuitorilor cu suflet, care și-au păstrat cu sfințenie zestrea moștenită de la strămoși.
