Social

Boboteaza, sfânta sărbătoare iubită de români

Pe 6 ianuarie, Biserica ortodoxă sărbătorește botezul lui Iisus Hristos sau Boboteaza. Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători ale anului pentru creștini, ea având și o însemnătate istorică mare. În popor, sărbătoarea este asociată și cu gerul, pentru că, de obicei, este foarte frig în această perioadă. De aceea, deseori regăsim expresia „gerul Bobotezeiâ€. Sfințirea apei, întrecerea în înot a bărbaților care încearcă să scoată din apă crucea aruncată de preot și obiceiul fetelor de a-și pune busuioc sub pernă pentru a-și visa alesul sunt doar câteva dintre tradițiile acestei sărbători, care se practică an de an la români. 

Boboteaza de-a lungul timpului

În suita celor 12 sărbători importante creștine se numără și Boboteaza, sărbătoarea care are menirea de a reaminti cele petrecute la Râul Iordan, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, la împlinirea vârstei de 30 de ani. De aceea, sărbătoarea se mai numește și Epifanie, Teofanie sau Arătarea Domnului. În ianuarie, prima lună a fiecărui an, cultul ortodox este marcat de această mare sărbătoare, care reamintește cele petrecute la apa Iordanului. Oamenii păstrează tradițiile și nu lasă să treacă această zi fără a o sărbători așa cum trebuie și cum se cuvinte. Prima mențiune despre existența acestei sărbători datează din secolul al II-lea. La început, Boboteaza era prăznuită în Răsărit împreună cu Nașterea Domnului, pe data de 6 ianuarie. În Apus nu există dovezi despre ținerea acestei sărbători înainte de secolul al IV-lea. De atunci a fost adoptată și de apuseni. Tot atunci au fost despărțite cele două mari sărbători: 25 decembrie pentru Nașterea Domnului și 6 ianuarie pentru Botezul Domnului. Boboteaza a devenit de-a lungul timpului, mentalitatea populară, Sărbătoarea celor trei magi. Mai mult, sărbătoarea a devenit renumită și datorită apei sfințite care are proprietăți miraculoase pentru organism. 

Ajunul Bobotezei

Ajunul Bobotezei era considerat a fi un moment favorabil farmecelor, descântecelor sau altor practici magice. Dimineața, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenușa din sobă și gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume „pentru a le face rodnice și a le protejaâ€. Bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor pentru a le feri de farmece, de boli și de duhurile rele. În același scop era folosită și agheasma primită de la preotul care venea cu Iordanul. Se credea că dacă, în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii erau încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. În această zi erau interzise certurile în casă și nu se dădea nimic cu împrumut. În seara de Ajun se săvârșeau practici de aflare a duratei vieții. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatră și se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea că primul care va muri va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede. 

Toate apele pământului sunt sfinte

Apa, simbol etern al vieții, al renașterii și al regenerării, dar și al purificării, devine un element central al sărbătorii de Bobotează. 

Boboteaza și Sfântul Ioan aproape că formează una și aceeași sărbătoare. În ziua de Bobotează, după Liturghie, preotul împreună cu enoriașii fac o procesiune spre un lac, râu sau izvor pentru slujba Sfințirii Apelor. Când Troparul Bobotezei începe, vânătorii și pădurarii satului împușcă peste ape ca să alunge duhurile necurate. Dacă este frig, se pregătește o cruce de gheață, pentru a marca locul slujbei, iar la final preotul aruncă în apă o cruce de lemn pe care feciorii satului trebuie să o scoată. Se spune că în această zi toate apele pământului sunt sfințite. De aceea, femeile nu spală rufe în următoarele opt zile până la sfârșitul praznicului. Despre apa sfințită în biserici în ziua de Bobotează se spune că are proprietăți miraculoase și purificatoare, de două ori mai mari decât cu ocazia altei sărbători. Este apa care nu se strică pe tot parcursul anului și care poate ajuta oamenii în caz de boală, suferință și necaz. Ea se menține proaspătă și plăcută la gust întreg anul. Oamenii o păstrează de obicei la loc de cinste, lângă icoane. Oamenii obișnuiesc să consume agheasma mare timp de opt zile, din Ajunul Bobotezei până la încheierea praznicului, pe 13 ianuarie, dar ulterior, în zilele de post, de sărbătoare. Din apa sfințită se gustă întotdeauna înainte de mâncare. Bătrânii spun că apa sfințită este bună și de deochi, dar și pentru a alunga răul sau crizele de nervi, panica și frica. Agheasma mică se sfințește la începutul fiecărei luni calendaristice, în biserică sau în casa credincioșilor, în zilele de post pentru că rugăciunea unită cu ziua respectivă este mai puternică. Aceasta poate alunga duhurile necurate din casele oamenilor, gândurile rele și vindecă somnul de visele rele. Se mai spune că oamenii care beau agheasmă primesc har și binecuvântare, iar sufletul și trupul lor se vindecă de păcate, se curăță de gânduri rele și se sfințesc. 

Tradiții și obiceiuri de Bobotează

Sărbătoarea Botezului Domnului cuprinde, pe lângă sfințirea apei, o serie de credințe și practici populare, care se respectă cu sfințenie în multe localități din țară. De la întrecerea bărbaților pentru a scoate din apă crucea, busuiocul pus de fete sub pernă pentru a-și visa alesul, pregătirea mesei aproape ca în Ajunul Crăciunului și până la interzicerea certurilor în casă. În funcție de zonele țării, obiceiurile și tradițiile de Bobotează diferă. În Bucovina, sărbătoarea ține trei zile, timp în care sătenii se odihnesc, se colindă reciproc și se bucură de liniște. Oamenii obișnuiesc să se mascheze. Tinerii, deghizați în babe și moșnegi, colindă mai ales pe la casele unde sunt fete tinere, nemăritate, obiceiul fiind o reminiscență a cultului moșilor și strămoșilor, dar și o veche practică fertilizatoare. În Maramureș, la țară, bătrânii spun că nu este bine să arunci gunoiul până nu îți calcă preotul în casă. Dar, dacă o faci imediat după ce a plecat preotul, vei scăpa de toate relele pentru tot anul. În multe sate din România femeile fac descântce rostite deasupra apei, care se transmit din generație în generație și diferă de la o gospodărie la alta, pentru ca familia și acareturile să se curețe de farmece și rele și să fie ferite de acestea tot anul. În satele din nordul țării, pe vremuri, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva și duceau piftie, grâu fiert și vin roșu. După masă, acestea cântau și jucau toată noaptea, iar dimineața ieșeau în stradă și luau bărbații cu forța la râu, pe care îi amenințau că îi aruncă în apă. Întreg ritualul poartă numele de „Iordănitul femeilorâ€. „Udatul Ionilor†are loc în Transilvania și Bucovina. În Bucovina, la porțile tuturor celor care poartă acest nume se pune un brad împodobit, iar acesta trebuie să organizeze o petrecere cu lăutari. În Transilvania, cei care poartă acest nume sunt purtați cu mare alai prin sat până la râu unde sunt botezați/purificați.

5 tradiții de Bobotează care îți aduc noroc tot anul

De-a lungul timpului, oamenii au descoperit o serie de obiceiuri și tradiții care le-ar purta noroc. Există o sumedenie de povești despre cum putem aduce în casă bunăstare sau cum ne putem vindeca de anumite boli cu ajutorul apei sfințite. Noi am selectat cinci astfel de tradiții:

1. Fetele nemăritate își visează ursitul

Se spune că dacă în Ajunul Bobotezei fetele nemăritate leagă cu un fir roșu de mătase o crenguță de busuioc sfințit la degetul inelar și pun o altă crenguță sub pernă, au șanse mari să-și viseze bărbatul predestinat. 

2. Nu se dau bani cu împrumut

Se spune că nu este bine să dai bani cu împrumut de Bobotează, pentru că riști să atragi paguba în casă. 

3. Femeile nu spală rufe

O altă tradiție spune că de Bobotează și în următoarele șapte zile, femeile nu trebuie să spele rufe, pentru a nu atrage necazuri în familie. 

4. Oamenii beau agheasmă pentru a fi sănătoși tot anul

Se spune că această apă sfințită poate ameliora dureri și poate chiar să vindece boli. De aceea, bolnavii cred în puterea ei tămăduitoare. 

5. Credincioșii mănâncă alimentele doar după ce sunt sfințite

Conform altei tradiții, de Bobotează nimeni nu mănâncă bucatele preparate până nu vine preotul să le sfințească și să sfințească și locuința.

În fiecare an, de Bobotează, creștinii se roagă pentru sănătate, pace, liniște sufletească și bunăstare. De asemenea, oamenii participă la slujbele de sfințire a apei, își iau agheasmă și se bucură de sărbătoarea Botezului Domnului. 

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close