Câmpia Transilvaniei, motorul agriculturii mureșene
Județul Mureș are un potențial agricol semnificativ. Nu o spunem doar ca să sune bine prin vreo statistică, o spun specialiștii care activează în acest sector, printre care și Marian Pogăcean, coordonatorul Oficiului Fitosanitar Mureș
Reporter : Cum se prezintă Mureșul din punct de vedere agricol ?
Marian Pogăcean : Mureșul este un județ situat în centrul țării, județ cu cel mai bun potențial agricol din această zonă.În anii agricoli buni producția județului Mureș se aseamănă cu cea din Bistrița, Cluj, Alba la un loc. Râul Mureș traversează județul, are o luncă largă cu un teren deosebit de fertil, favorabil pentru agricultură, la care se adaugă cele trei cursuri de apă importante, cele două Târnave și Nirajul , tot așa cu lunci largi propice pentru agricultură.Dar partea cea mai importantă a județului din punct de vedere al agriculturii rămâne Câmpia Transilvaniei care, din punct de vedere geografic se întinde și în județele limitrofe.
Rep.: Cât ajută clima agricultura din această zonă ?
Marian Pogăcean: Noi avem un climat temperat continental , cu precipitații undeva în jur la 500-600 ml, din care aproape 60 % se întâmplă în sezonul activ de creștere a plantelor, de aceea producțiile realizate în zona de câmpie, chiar dacă nu avem apă pentru irigat, sunt foarte bune. Aceste condiții climaterice favorabile fac ca această zonă să fie xtrem de favorabilă sectorului agricol.De asemenea solul existent aici facilitează producții agricole ridicate.Un aspect important îl reprezintă orografia terenurilor, îi spunem Câmpia Transilvaniei deoarece nu este pădure pe vârful dealului, și se ară peste deal, ca la câmpie.
Rep.: Cum a fost anul 2015 din punct de vedere agricol în ce privește zona de câmpie ?
Marian Pogăcean: Pentru asta trebuie să facem referire la anul 2014, un an deosebit de favorabil . Rar sunt ani în care merg bine și culturile semănate în toamnă, și cele de primăvară. În tot ce faci în agricultură trebuie să existe un echilibru. Așa am învățat și în școală, cam jumătate din suprafață trebuie însămânțată în toamnă, și jumătate în primăvară, pentru că nu putem ști ce ne aduce anul. Mă mai întreabă unii de ce am semănat o cultură dacă ea nu a mers în anul anterior. Dacă aș ști la începutul anului culturile care merg nu m-aș fi încumetat la o cultura care nu a mers. Trebuie să existe un echilibru în a alege cultura potrivită.
Rep.: Care sunt culturile specifice agriculturii mureșene, a câmpiei în special ?
Marian Pogăcean: În principal sunt culturile cerealiere. Aici mă refer la porumb unde, județul Mureș are din păcate 80.000de hectare de porumb din totalul de 220.000 de hectare teren arabil, ceea ce consider că este prea mult. Păioasele sunt undeva la 30.000 de hectare, după care vin cerealele de primăvară. Un lucru îmbucurător pentru județul nostru este zootehnia, sector extrem de dezvoltat în Mureș, cu producții mari de lapte, număr mare de ovine și alte animale. Să nu uităm de cultura hameiului, în zona Sighișoarei , 70 % din producția României fiind obținută în județul Mureș. De asemenea în Mureș sunt printre cei mai mari producători de fructe, în special în zona Reghin-Batoș, la care se adaugă și cultura viței de vie care începe să renască și la noi în județ. Producția acestora este mai mică față de cele din restul țării, dar din punct de vedere calitativ sunt în top. În ce privește zona de câmpie, sunt culturile de porumb și grâu. Apoi sunt plantele tehnice, și aici mă refer la sfecla de zahăr, o cultură de tradiție în județ. Am avut două fabrici de zahăr, din care a rămas doar cea de la Luduș, fiind fabrica cu cele mai bune randamente din țară. Anul agricol trecut a fost unul de asemenea record pentru această cultură, cu 55.000 tone pe hectar, cum nu s-a mai pomenit de mult. De asemenea cultura de floarea soarelui, de soia, culturi care de asemenea se dezvoltă puternic . Având o zootehnie puternică, avem aproape 15.000 de hectare de lucernă, plus pășuni, fânețe, plus o legumicultură cu un potențial foarte ridicat. Acest capitol suferă din lipsa de organizare, să se producă pentru export sau pentru alte județe, dar faptul că acest sector rezistă, înseamnă că el funcționează. 2014 a fost un an agricol deosebit de bun, la fel ca și acest an, după cum se prezintă el până la momentul actual. Acum o lună am fost în Moldova unde culturile erau slab dezvoltate. În schimb la noi, Cel de Sus a ținut cu noi , nu am avut grindină puternică, plus că ploaia a fost darnică cu noi. De când mă ocup de agricultură nu a fost un an în care să ploaie 40 de ore în continuu, cum s-a întâmplat acum trei săptămâni. A plouat liniștit, fără furtuni, fără inundații, lucru care a ajutat la realizarea unei producții agricole favorabile. Starea de vegetație care o avem acum la culturi oglindește tocmai aceste condiții favorabile de vreme.
Rep.: Pe lângă condițiile climaterice, e nevoie și de tehnologie. Cât este de important acest aspect ?
Marian Pogăcean: Pe lângă aceste condiții meteorologice favorabile , este foarte importantă tehnologia, aplicată în special la fermele mari. Aici nu mă refer doar la mecanizare unde, aproape toată lumea are tractoare de mare putere. Agricultura începe cu litera A, de la arătură. Dacă nu arăm cu pluguri reversibile atunci nu putem vorbi de performanță. Denivelăm terenul, apoi lucrări în exces, și în tot ce facem trebuie să economisim apa din sol. Cum poți face asta ? În primul rând cu lucrări care se fac în perioada rece a anului în care evaporarea e mult mai redusă. De aceea un semănat la timp și de calitate făcut în așa fel încât apa care iese din sol să iasă prin producție și nu prin evaporare datorită lucrărilor efectuate în momentul nepotrivit, nu prin buruieni sau prin lăsarea terenului de izbeliște. De aceea e nevoie de combaterea dăunătorilor
Rep.: Folosirea imputurilor în agricultură. Cum stă Mureșuil la acest aspect ?
Marian Pogăcean: Un avantaj pe care îl are Mureșul este Combinatul Azomureș, care ne pune la dispoziție îngrășăminte de o calitate foarte bună. Combinatul e aproape, nu necesită costuri de transport. Apoi sunt firmele care pun la dispoziția fermierilor imputuri pentru agricultură, în special la semințe. Toate firmele mari din lume sunt prezente cu produsele lor la noi în județ. Nu există firmă serioasă din lume care să nu fie prezentă la noi în județ, aproape că se calcă în picioare, pentru că Mureșul este un județ cu un potențial agricol ridicat. De asemenea se face tehnologie, care se menține cu mecanizare, cu chimizare, cu oameni de meserie , care să ducă la creșterea productivității , fără de care nu putem avea o agricultură performantă. Avem la dispoziție îngrășăminte, semințe,pesticide, la care nu putem neglija aportul mecanic, cu utilaje puternice, atât în ce privește prelucrarea solului cât și în aplicarea tratamentelor fitosanitare. Din acest punct de vedere, intrarea României în Uniunea Europeană cât și subvențiile care se dau pentru agricultură a fost una benefică. Sigur că avem de comentat la subvenții, deoarece suntem la jumătate față de nivelul celorlalte țări europene, dar tot este o formă de capitalizare a fermierilor, un aport foarte la obiect. Una din reguli ca să ai productivitate este să ai suprafață, să produci mult și ieftin. Din acest punct de vedere eu am o gândire mai liberală, în sensul că nu se poate, că faci bine, că faci rău, să ai la fel. Cine merge bine trebuie ajutat să meargă mai bine. O altă problemă la noi este aceea de a te uni, de a face producții mari, să poți fi semnificativ pe piață și să poți impune un preț. Dar nevoia ne va învăța.
Rep.: Se tot vorbește de produsele bio. Sunt ele o soluție viabilă ?
Marian Pogăcean: A face producție bio să satisfacă întreg consumul este o utopie. Sigur că am dori să consumăm produse cât mai salubre, mai puțin poluate. La noi la Unitatea Fitosanitară avem un laborator care controlează aceste produse. E singurul laborator din provincie care controlează reziduriile pesticidelor din plante. Practic controlăm tot ce înseamnă activitatea cu pesticide, atât în ce privește comercializarea, utilizarea și prestarea de servicii. Inclusiv controlăm dacă au rămas reziduri în plante. Eu am o vorbă, în ce privește problemele la pesticide, dacă se îmbată șoferul, nu desfințezi mașina. Ața e și cu pesticidele, cine greșește plătește , nu desfințez cultura. De obicei greșelile la pesticide apar prin nerespectarea timpului de pauză, în special în legumicultură și horticultură, mai puțin la cultura mare.Tocmai acesta este rostul nostru, de a verifica respectarea acestui timp de pauză.
Rep.: Revenind la zona de câmpie, care ar fi problemele majore cu care se confruntă această zonă ?
Marian Pogăcean: Din păcate statul nu duce o politică foarte coerentă de evitare a depopulării satelor. Pentru a evita această depopulare e nevoie de infrastructură. Civilizația fără apă, fără canalizare nu o poți realiza. Din acest punct de vedere Câmpia Transilvaniei are un mare handicap. Până la urmă și statul trebuie să aibă un cuvânt de spus, pe lângă resursele locale.
