Daca nu-ti gasesti cocoselul (de aur) te ajuta Cioaba
De acum înainte nu vom mai putea folosi, din toata inima si pe drept cuvânt, expresia “se cearta ca la usa cortului†caci autointitulatul rege al rromilor Florin Cioaba si fiul sau Dorin au inaugurat, saptamâna trecuta, la Sibiu, primul Tribunal tiganesc din România. Aici se va întruni Staborul pentru a judeca, o data pe luna, încalcari ale obiceiurilor si traditiilor etniei.
Acum, desigur, obiceiurile lor comportamentale si lingvistice nimeni nu le va puteaâ€institutionalizaâ€, deoarece ele s-au nascut si perfectionat “la usa cortului†si împrejurul lui si acolo vor ramâne. Dar acum “cortulâ€, macar de forma, a devenit “instanta de judecata†ceva mai încapatoare, cu patru pereti de beton si alte utilitati, care sunt mai aproape de ei si pe care le pot folosi (daca au scapat de tot de “sindromul cortuluiâ€) mult mai repede si mai ferit. Pentru tot omul curios sa afle care e sensul acestei institutii se nasc anumite întrebari: Cine a aprobat, trai-i-ar familia lui, înfiintarea acestei institutii? De ce era necesar, mânca-t-as justitia ta, sa functioneze Staborul? Pai asa, haoleu mo, hai sa “federalizam†justitia, si asa harcea-parcea, pa “districte etniceâ€: un tribunal evreiesc, unul german, unguresc sî scapam justitia româneasca de “ferfeloagele da dosara†ca e multe sî nu încape pa rol toate. Daca e ilegala, adica nu are la baza o lege în virtutea careia sa functioneze, aparitia Tribunalului tiganesc, da ce exista acea cladire?
Sa fie totul legat de vizitele mai mult sau mai putin electorale ale presedintelui prin mijlocul acestei etnii? Dansurile si veselia în care a fost prins cu etnicii acestia? Beatitudinea? Nasirea si “finuirea†unui copil a lui Bercea Mondialul de catre Mirciulica Basescu? Sa nu fie cu suparare da întraba sî mintea mea ceva!
Pro si gica-contra
Opiniile referitoare la aceasta “justitie paralela†sunt împartite. Specialistii în Istoria Dreptului sustin ca un organism precum Staborul tiganesc nu poate fi acceptat oficial. „În opinia mea, este inadmisibil ca într-un stat de drept sa avem doua sisteme, unul al statului si altul al unei etnii. Nimeni nu se poate sustrage judecatii, invocând o instanta proprie. Acele sfaturi batrânesti au functionat cât timp nu a existat legea scrisa. Cutuma, pe care ei o invoca, nu a fost niciodata izvor de dreptâ€, a declarat profesorul universitar doctor în Istoria Dreptului, Gheorghe Bichicean, prorector al Universitatii Româno-Germane, din Sibiu.
Pe de alta parte, însa, socio¬logii lauda o astfel de initiativa. „Traditia aceasta a crisinului sau a Staborului reprezinta o cutuma, un mod de reglare amiabila a divergentelor, cerând sfatul comunitatilor. Speram sa fie pastrata astfel aceasta traditie. Nu poate fi vorba de o instanta paralela, pentru ca aceste cauze, care sunt judecate, se refera mai mult la chestiuni civile, nicidecum nu se pune în discutie jurisdictia statului român. Este mai mult vorba de o forma de împacare, de mediere, menita sa nu mai încarce aparatul de justitie al statului cu probleme ce îsi pot gasi rezolvare pe cale amiabila. Vorbim aici despre certuri, mariaje neconstituite neaparat legal, ci doar prin consimtamântul partilor.
D’apoi , mo, ce sa stie gura mea “sa ziceâ€, într-o tara unde “curge†manelele ca apa de izvor, unde expresia “a se certa ca la usa cortului†(pardon, tribunalului tiganesc) a ajuns o practica împrumutata de majoritatea celor care apar pe la TV în emisiuni “deontologiceâ€, unde e promovata, ca partea cea mai tare a emisiunii, aparitia unei vedede de gen “manelarescâ€, atunci †mucles†si sa te fereasca Dumnezeu de “ninja†dreptatii.
