Daneş – în expectativă

“Comuna este vizitată de turişti, însă în perspectivă numărul acestora ar trebui să crească”, este de părere primarul Nicolae Mosora. Deocamdată mari proiecte în acest sens nu sunt. “Castelul de la Criş ar putea fi un punct turistic care ar atrage anual mulţi vizitatori, doar că acesta este revendicat de nepoţii baronului şi cum nu se ştie cine va avea câştig de cauză lucrurile sunt în expectativă. Dacă în zona Sighişoarei s-ar fi construit parcul Dracula şi comuna Daneş ar fi avut multe beneficii. Spre exemplu, când proiectul construirii acelui parc era încă viabil, în Daneş s-au cumpărat mari suprafeţe de teren (aproximativ 15 hectare). Acum însă autostrada ar mai putea asigura o dezvoltare turistică, în sensul că zona va fi foarte circulată. Autostrada va trece prin partea de nord-est a comunei şi va fi la aproximativ un kilometru depărtare”, a declarat primarul. Se pare că în sezonul de vară numărul turiştilor este mai mare, în rest surse de venit din această direcţie sunt doar minime.

Venituri sigure

“Sursa de venit a sătenilor este mixtă: agricultura şi pensiile. Pentru unii locurile de muncă mai asigură unele venituri. Mulţi fac naveta la Sighişoara, iar un număr mai mic de săteni

şi-au găsit de lucru în comună”, a declarat primarul. La nivelul comunei platforma industrială Gaz Metan este cea mai importantă întreprindere. SC Agroser, SC Agrodumpex şi complexul Dracula reprezintă câteva societăţi care contribuie la bugetul comunei prin taxele şi impozitele pe care le plătesc. În schimb, agricultura “nu este rentabilă, dar nu avem ce face”, cel puţin aşa spun ţăranii. În comună s-au format asociaţii care cultivă total sau parţial pământul sătenilor. Se pare că, deocamdată, această alternativă este cea mai bună deoarece “utilaje nu avem aşa că pământul se lucrează de cei de la asociaţie, iar noi plătim o cotă parte”, au spus sătenii.

Priorităţ

i şi lipsuri

Apa potabilă şi canalizarea sunt marile lipsuri ale comunei. Canalizarea reprezintă o urgenţ

ă, dar, din păcate, şi în viitorul apropiat această problemă va persista. “În ’98 s-a făcut un studiu de fezabilitate pentru introducerea apei potabile şi a canalizării. De anul trecut am făcut un studiu doar pentru canalizare ca să ne putem încadra în programul Sapard, dar, din păcate, deocamdată, nu se mai primesc proiecte”, a declarat primarul. Problema apei potabile este parţial rezolvată, în sensul că fiecare sătean şi-a tras apa în gospodărie prin diverse mijloace. Pentru introducerea apei potabile sunt trei alternative: sursă proprie, racordarea la reţeaua de apă de la Sighişoara sau lacul de acumulare Zetea. Ultima variantă ar fi cea mai potrivită, şi ar lega la reţeaua de apă mai multe comune din zonă până la Copşa Mică. După cum spune primarul discuţiile în legătură cu această problemă s-au reluat. Se cunoaşte deja şi investitorul şi se speră ca în viitorul apropiat să înceapă lucrările.
Cu drumurile comunale nu sunt mari probleme, în schimb o porţiune de 2 kilometri de drum judeţean sunt într-o stare degradată, iar circulaţia mult îngreunată. Capitolul “şcoli şi cămine culturale” este similar cu cele din alte comune şi se rezumă la lucrări de reparaţii, renovări şi investiţii pe măsură. Nu de alta, dar sunt mai greu de verificat cheltuielile făcute şi deci merită “investit”.
Se pare că, apropierea comunei Daneş de Sighişoara este benefică, chiar dacă aceasta nu poate profita din plin de resursele turistice ale zonei. Privind per ansamblu imaginea aceasta comunei aceasta se apropie încet de cea a unei comunităţi prospere.