Eveniment

Ioan Mocean sfințește locul la Sărmașu

Aflat la conducerea Primăriei din Sărmașu de șapte ani, ing. Ioan Mocean a demonstrat în timp veridicitatea zicalei potrivit căreia „omul sfințește locul.†Astfel, din anul 2003 – momentul în care Sărmașu a devenit localitate cu statut urban – orașul administrat de ing. Ioan Mocean a cunoscut o dezvoltare considerabilă, trecând prin transformări majore de infrastructură.Reporter: Care a fost dinamica dezvoltării localității Sărmașu între 2003-2010?Ing. Ioan Mocean: Orașul Sărmașu, autoritatea pubică locală și implicit sărmășenii au avut de suportat „tributul†financiar al devenirii în anul 2003 localitate cu statut urban fără a îndeplini nici pe departe criteriile minime de eligibilitate atât din punct de vedere economic, al instituțiilor publice, cât mai ales din punctul de vedere al infrastructurii rutiere și de utilități, mă refer aici la apă și canalizare. Astfel, primele proiecte demarate au avut ca tematică aspectele relatate anterior, ele fiind coroborate cu potențialul financiar al bugetului local și proiectele finanțate începând cu anul 2005 din fonduri guvernamentale precum Ordonanța Guvernului 7 pentru canalizare, programul „Economia bazată pe cunoaștereâ€, programul de alimentare cu apă a localităților componente prin finanțare de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și realizarea bazei sportive. Rep.: Să trecem în revistă principalele realizări din mandatul dumneavoastră de primar…I.M.: Primele planuri și proiecte de investiții au trebuit să rezolve problema infrastructurii de apă și canal care era aproape inexistentă. A urmat apoi infrastructura rutieră care suferea din cauza lipsei străzilor astfaltate și pietruite. De exemplu, la declararea Sărmașului oraș aveam în satul Vișinelu doar 2 kilometri de stradă pietruită, respectiv drumul care lega Drumul Județean 151 de acest sat. În rest, toate străzile erau de pământ. Am pornit o campanie de proiecte finanțate din bugetul local de asfaltări și pietruiri de străzi interioare și reparații de trotuare betonate sau construirea de trotuare din pavaj. Am început cu central civil al orașului Sărmașu unde am reușit peste 5 kilometri de asfaltări și la ora actuală în fiecare localitate am demarat un plan de acțiuni de pietruiri și repietruiri străzi și drumuri interioare. Am putea spune că în proporție de 80% străzile din Sărmașu și satele aparținătoare sunt reabilitate. Continuăm și în acest an și avem proiecte în perspectiva anilor următori, astfel încât să punem la punct infrastructura rutieră care în urmă cu șase – șapte ani arăta jalnic. Orașul Sărmașu a suportat „tributul†financiar al devenirii în anul 2003 localitate cu statut urban fără a îndeplini nici pe departe criteriile minime de eligibilitateRep.: Aveți surse de finanțare pentru aceste proiecte?I.M.: Noi, sărmășenii, trebuie să plătim oarecum negocierea proastă cu forurile de aderare și post aderare cu Uniunea Europeană în ceea ce privește accesarea fondurilor pentru mediul rural și urban. Sărmașu este considerat mediu urban și pe Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) nu putem accesa niciun leu. De asemenea, mediul urban ar putea să acceseze fonduri prin Programele Operaționale Regionale (POR), dar aici avem handicapul numărului de populație. Noi avem 7.500 de locuitori și nu suntem eligibili deoarece condiția este ca numărul de locuitori să fie de minim 10.000 de locuitori. Sper totuși să intrăm pe aceste programe alături de Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare constituite la nivel de județ și pe programe zonale unde suntem asociați cu alte zece commune de pe câmpie. În concluzie, în perioada anului 2003 când programul SPARD se adresa comunităților locale nu am putut accesa fonduri pentru că am devenit oraș, acum nu mai putem accesa fonduri prin PNDR și POR din cauză că nu întrunim condițiile de eligibilitate.Am reușit două proiecte mari de infrastructură, de apă și canal respectiv realizarea rețelei de canalizare și a stației de epurare pentru localitatea de reședință, proiect care se apropie de finalizareRep.: Cum s-a transformat orașul Sărmașu din punct de vedere al instituțiilor?I.M.: Sub aspect instituțional, Sărmașu nu avea nicio instituție bancară în momentul în care a devenit oraș. Prin urmare, am pornit o campanie de solicitare la toate sucursalele bancare din județ pentru a crea puncte de lucru la Sărmașu și am reușit să aducem trei agenții bancare aici, ceea ce a venit în sprijinul agenților economici și a cetățenilor. Sub aspectul proiectelor de construcții, am reușit în primii ani să obținem finanțare guvernamentală pentru o sală de sport care a fost inaugurată în 2008. De asemenea, am reușit să construim cu fonduri locale o capelă mortuară care era foarte necesară și am pornit o campanie de proiecte pentru infrastructură educațională, respectiv să aducem la standardele zilelor noastre cele 18 clădiri unde se desfășoară procesul de învățământ. Am reușit izolarea termică, montarea instalațiilor de încălzire centrală și grupuri sanitare interioare la toate clădirile școlilor și grădinițelor din Sărmașu. În ceea ce privește infrastructura culturală, Căminele Culturale arătau jalnic la acea vreme și tot prin finanțări de la bugetul local am reușit să pornim o campanie de reparații capitale.Rep.: Una din cele mai mari realizări este introducerea apei potabile și rețeaua de canalizare…I.M.: Prin proiectele depuse la Guvernul României am reușit două proiecte mari de infrastructură, de apă și canal respectiv realizarea rețelei de canalizare și a stației de epurare pentru localitatea de reședință, proiect care se apropie de finalizare. Am reușit să facem 17 kilometri de rețea de canalizare în Sărmașu și o stație de epurare automatizată, cu două trepte de epurare. De asemenea, printr-un proiect depus la Compania Națională de Investiții pe fonduri de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, am reușit anul trecut să finalizăm lucrările de alimentare cu apă pentru toate localitățile componente, respectiv modernizarea sistemului de alimentare cu apă în localitatea de reședință și extinderea alimentării cu apă pe toate satele component, reușind 50 de kilometri de rețele stradale, completate cu toate construcțiile anexe, respectiv patru bazine de stocare și o stație de pompare pentru localitatea Vișinelu.Rep.: Ce alte realizări ați mai avut?I.M.: Am reușit să deschidem un notariat public la Sărmașu și în 2006 să deschidem un punct de lucru al Administrației Finanțelor Publice și în același an să transformăm Centrul de Sănătate Sărmașu în Spitalul Orășenesc Sărmașu. În atenția Consiliului Local și a mea a stat și crearea de servicii publice pentru cetățeni care să fie cât mai aproape de contribuabil. Astfel, am înființat și un serviciu public de salubritate care din 2007 este externalizat și concesionat unui operator zonal. De asemenea, am înființat serviciul public de evidență a persoanei unde sunt deserviți 7.500 de locuitori ai Sărmașului plus locuitorii comunelor Sânpetru de Câmpie și Miheșu de Câmpie. 

A consemnat Alex TOTH

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close