Mafiile sindicatelor muresene
Cea mai mare forta financiara din judet in miscarea sindicala o detine UJSL – CNSLR Fratia. Uniunea concentreaza 90 la suta din sindicalistii prezenti in Mures, federalizati sau nu. Resturile ii revin filialei Cartelul Alfa. Forta financiara este asigurata prea putin insa din cotizatiile membrilor, cat mai ales din veniturile sereleului MURES SIN. Uniunea Judeteana a pus mana pe Casa de Cultura a Sindicatelor din Targu Mures, situata pe Cuza Voda 22. Cladirea, reevaluata la 22 de miliarde de lei, reprezinta aportul in natura la capitalul MURES SIN SRL. Desi spatiile casei de Cultura au fost ani de zile inchiriate, totusi reprezentantii Uniunii sustin ca societatea este neprofitabila.
Care este rolul sindicatului? Propasirea unei maini de oameni, a familiei, rudelor, angrenate cu toate fortele in miscarea sindicala? Cati dintre liderii sindicali pot jura ca nu s-au infruptat din cotizatiile sindicalistilor? Va spunem noi! Putini. Iar faptul ca in interiorul fiecarui sindicat sunt prezente “militiile” proprii de supraveghere si control a utilizarii fondurilor nu au eficienta scontata atata timp cat transparenta ramane un cuvant utopic. Sau cand ultimele ronduri ale Garzii Financiare prin contabilitatile sindicatelor dateaza de pe vremea primei guvernari pesederiste.
“Dictatura” UJSL
Crema sindicatelor din Mures a fost acaparata de Uniunea Judeteana a Sindicatelor Libere CNSLR-Fratia. Potrivit secretarului UJSL, Calin Cocis, 90 la suta din sindicalistii mureseni, aproximativ 32 de mii de oameni, sunt grupati sub aceasta umbrela sindicala. Cei mai multi insa apartin unor federatii sindicale de ramura, iar aceste structuri teritoriale sunt apoi afiliate confederatiei, in cazul nostru CNSLR Fratia. Apartenenta la o forma sindicala se traduce prin plata cotizatiei lunare, intre 1 la suta din salariul minim brut pe tara si maxim 1 la suta din leafa bruta. Din aceste fonduri, 10-15 la suta ajung in punga federatiei, iar de acolo, o parte, pana la 50 la suta, se vireaza confederatiei, mai precis structurilor teritoriale ale acesteia. Cu toate aceste disponibilitati, deloc neglijabile, exista un curent de opinie propagat de sindicate ca acestea abia supravietuiesc, sumele colectate de la membrii cotizanti fiind suficiente pentru a acoperi cheltuielile curente, respectiv cadourile bianuale, de 8 martie si de Craciun. Si eventual pentru constituirea fondului de greva. Nu vom vorbi in acest numar decat tangential despre liderii de sindicat, concentrandu-ne pe UJSL.
Cadou
de 22 de miliarde
Imediat dupa 1990, UJSL Mures a pus mana gratis pe un patrimoniu imens, Casa de Cultura a Sindicatelor. La o reevaluare recenta, cladirea valoreaza peste 20 de miliarde de lei. Imobilul a servit apoi ca aport in natura la constituirea sereleului MURES SIN, cu Uniunea singur solist. Administratorul societatii este din 1991 neintrerupt, Stefan Vas, presedintele Uniunii, in acelasi timp lider peste sindicalistii din transporturi. Despre activitatea societatii se cunosc prea putine, cert este ca infiintarea societatii era justificata de contractarea spatiilor neutilizate. Dar potrivit informatiilor furnizate din interiorul Uniunii, societatea nu este nici pe departe profitabila. Asta in ultima vreme. Fapt indoielnic insa in urma cu doi ani, avand in vedere ca, timp de mai bine de cinci ani, o mare parte din cladire a fost inchiriata Universitatii Dimitrie Cantemir, pe bani frumosi, sau Sucursalei Targu Mures a Bancii Romexterra. E drept ca ambii locatari si-au luat zborul o data cu construirea propriilor sedii, iar spatiile au ramas de atunci libere si neproductive. Asa s-ar explica brusca nerentabilitate. Dar nimeni nu ne poate convinge ca UJSL, care nu are nici cea mai umila contributie financiara sindicala, asigurand doar o forta sporita de negociere, si-a creat o societate doar de amorul artei. De asemenea, asteptam o explicatie argumentata asupra traseului pe care l-au urmat veniturile incasate din exploatarea imobilului, dar si din alte activitati practicate. Dar vom reveni.
Covrigaria AZO
Daca afacerile UJSL sunt intrucatva la vedere, asupra liderilor sindicali din societatile comerciale planeaza suspiciunile de aservire patronatului. Pentru beneficii materiale substantiale. Exemplul clasic al unui lider de “sindicat galben” cum sunt denumite cele care fac jocul conducerii, este Sindicatul Independent din AZOMURES. Singura performanta a mentorului acestuia, Marian Covrig, a fost rotunjirea averii proportional cu descresterile salariale. Lipsa transparentei in administrarea fondurilor sindicalistilor, dar si esecurile in negocierile cu patronii turci au determinat aparitia unui sindicat paralel, Alternativa 2002, spre care au migrat mai toti salariatii. Este de notorietate faptul ca Marian Covrig a contractat împrumuturi de circa 400 de milioane de la structurile de tip CAR din cadrul combinatului, fara sa întrebe Consiliul Sindical, ceea ce a dus la necunoasterea situatiei financiare actuale a sindicatului. Banii au fost cheltuiti pentru pachetele de Craciun, in mod firesc asigurate din cotizatii. De asemenea s-a facut plangere penala impotriva fostului presedinte al Sindicatului Independent, Covrig, si a vicepresedintelui Siderias sub acuzatia de deturnare de fonduri. Lucru care nu e de neobservat, avand in vedere casele si vilele construite recent. Fonduri asigurate probabil si din banii negri acordati de patronat contra linistirii sindicalistilor. De asemenea, un alt sindicat banuit de conlucrare cu patronatul este cel constituit de un ofiter rezervist in cadrul structurii judetene a Regiei Nationale Loteria Romana. Dar probabil ca acestea nu sunt singurele. Vom reveni.
