Nu păcăliţi somnul !

Acordând-i toată atenţia lui “moş Ene”, cercetătorii au ajuns la concluzia că cei mai mulţi dintre noi dorm numai şase ore şi 30 de minute în timpul săptămânii de lucru. Însă, pentru a funcţiona bine, organismul uman are nevoie, în medie, de opt ore de somn. Practic, în timp ce dormi, creierul nu încetează să funcţioneze, dar “îşi recapătă forţele”, iar procesele regenerative din corp sunt chiar mai intense.

Spre exemplu, pielea cunoaşte o etapă specială de “reparare” în cursul somnului de noapte, astfel încât cei care dorm mai puţin, riscă să îmbătrânească mai rapid. De asemenea, după ce sărim peste câteva ore de somn, creierul nu mai e prea sprinten. Cei care nu se odihnesc bine sunt irascibili, se ceartă mereu cu oricine, capătă statutul de “uituci şi neatenţi”. Aproximativ 30 la sută din populaţie resimte lipsa somnului.
De fapt, nimeni nu se poate împotrivi nevoii de odihnă. Datorită unui sistem de autocontrol, creierul îşi stabileşte singur programul de veghe-somn, care poate să difere, de la persoană la persoană; la fiecare individ se modifică în funcţie de vârstă, activitate, anotimp etc. Dacă unii dintre noi au nevoie de minimum nouă ore de somn la fiecare 24 de ore, altora le sunt suficiente şapte sau chiar şase. Pe de altă parte, adolescenţii au tendinţa de a adormi la ore târzii şi a se trezi tot târziu. În schimb, odată cu înaintarea în vârstă, aceeaşi persoană ajunge să se culce “o dată cu găinile” şi se trezeşte la “cântatul cocoşilor”.

Ce se întâmplă în timp ce dormim ?

Somnul este un proces complex, la fel de important ca şi respiraţia sau alimentaţia. Lipsa lui poate determina o serie de boli. La rândul lor, bolile fizice sau psihice pot provoca tulburări de somn. La o persoană sănătoasă, în condiţii normale, somnul se instalează după o perioadă de latenţă de 5-10 minute, evoluând spre faza de somn profund. La un punct de maximă adâncime al acestuia, fenomenul îşi schimbă direcţia, somnul devenind din ce în ce mai superficial, urmând o perioadă scurtă, în care ochii încep să se mişte rapid,creierul devine foarte activ. În faza mai lungă a somnului, cea profundă, undele EEG sunt rare şi au o cadenţă regulată; bătăile inimii şi respiraţia se răresc, iar tensiunea arterială scade. În timpul somnului profund organismul se regenerează cel mai intens şi lupta cu boala este mai eficientă. Acesta constituie aproximativ 80 la sută din perioada somnului. Cele 20 la sută, denumite şi faze REM, (rapid eye movement) apar de obicei după 80-100 de minute de somn profund, durează 10-15 minute, perioade în care apar şi visele. În timpul nopţii deci, somnul decurge ciclic, cu alternarea fazelor de somn profund  cu cel superficial, de visare. De seara până dimineaţa, faza de visare este din ce în ce mai lungă. În aceste scurte perioade creierul îşi aminteşte, sortează şi analizează evenimentele trăite în timpul zilei. De aceea, privarea de somn afectează stările emoţionale şi memoria: pentru că fiecare om are nevoie de transformările prin care trece creierul în timpul nopţii, pentru a fi pregătit să înfrunte ziua următoare, iar ambele tipuri de somn sunt la fel de importante.

Manifestări diverse

Odihna şi somnul pot fi tulburate de o mulţime de factori, din care rezultă şi diferite tipuri ale acestor tulburări. Una dintre ele (cea mai frecventă) este insomnia, aceasta însemnând atât dificultăţi de adormire, cât şi treziri frecvente în timpul nopţii sau trezirea foarte matinală. Cei care suferă de insomnie, se plâng de obicei, de somn superficial, stare permanentă de oboseală (uneori chiar mai accentuată dimineaţa), putere de concentrare scăzută, la fel ca randamentul fizic şi intelectual. Cauzele sunt multiple, pornind de la cele mai banale, cum ar fi un program nocturn de lucru, stresul, anxietatea, consumul de cofeină, nicotină, alcool, până la diferite boli fizice sau psihice, depresia, orice tip de durere şi unele medicamente (antihipertensive, steroizi).
O formă mai rară este hipersomnia, când o persoană doarme foarte mult, simte tot timpul nevoia de somn şi adoarme de repetate ori în timpul zilei, chiar în poziţie şezândă. În afară de situaţii de oboseală foarte marcată, acest simptom trebuie luat în serios, în spatele lui ascunzându-se ori tulburări psihice, ori un sindrom specific (sindromul Pickwick sau, apnee în somn), care apare mai ales la bărbaţii obezi, cu obiceiul de a sforăi. Acest sindrom afectează atât respiraţia, cât şi inima, după o vreme.
Cele mai “interesante” tulburări sunt cele din categoria parasomniilor, legate de funcţia de visare. Pacientul, de obicei, nu-şi poate aminti evenimentele. Uneori ele apar la o anumită vârstă, sunt trecătoare şi nu necesită tratament, dar sunt şi unele determinate genetic, care se pot moşteni, cum este somnambulismul. Fenomenul apare în timpul somnului profund, mai frecvent la copii. Nu necesită tratament, însă ar fi bine ca aceste persoane să nu fie trezite în timp ce “umblă”. Mai degrabă trebuie conduse înapoi în pat. Tot un fel de parasomnie este şi “pavor nocturnus”, adică visele extrem de neplăcute, cu stări de panică şi dezorientare, uneori fiind posibile accidente.

Lipsa somnului te poate costa scump!

Cu toţi credem că nu-i nici o tragedie dacă fentăm somnul o oră-două pe noapte, stând până târziu în faţa televizorului. Din păcate, lipsa somnului are repercusiuni mult mai grave. În primul rând, sistemul imunitar este cel care slăbeşte, făcându-te mai vulnerabil în faţa oricărei boli. Apoi, lipsa somnului duce la creşterea nivelului hormonilor de stres, care accelerează arteroscleroza, rezultând boli cardiovasculare la vârste relativ tinere, cu un risc semnificativ de infarct sau accident vascular cerebral. Alte consecinţe pot fi tulburările psihice, începând de la anxietate, irascibilitate, depresie, şi până la tulburări paranoide sau halucinaţii, în cazuri extreme. Accidente de tot felul (rutiere, casnice sau de muncă) se întâmplă de multe ori din cauza oboselii. Pare un lucru minor, dar nu e neglijabil nici faptul că, cei care nu dorm suficient, îmbătrânesc mai repede (vizibil).
Ceea ce mulţi nu ştiu este că, dacă pierzi câteva ore de somn în fiecare zi, ele se adună şi poţi intra în “datorii”, ajungând să fii foarte obosit. Acestea sunt greu de recuperat şi pot cauza probleme cu inima, slaba funcţionare a sistemului imunitar, depresii nervoase.

Cum să-ţi faci somnul lin?

Păstrează dormitorul răcoros, aerisit şi liniştit, fără televizor şi lasă în afara lui problemele din timpul zilei.
Cina trebuie consumată cu cel puţin două ore înainte de culcare, ca stomacul plin să nu deranjeze somnul. Ea e mai bine să fie alcătuită din fructe, legume, lapte şi cereale, mâncărurile “grele” fiind de evitat seara.
Evită stimulentele precum cafeaua şi alcoolul. Acesta din urmă se spune că ajută să adormi, însă somnul va fi agitat, superficial şi deloc odihnitor.
Evită somniferele, dacă nu ţi-a prescris medicul. Crează dependenţă şi au o mulţime de efecte secundare, cum ar fi ameţeala, gura uscată, reacţii întârziate. Cu cât iei mai des asemenea pastile, cu atât creşte riscul de a deveni imun la ele şi vei avea nevoie de somnifere tot mai puternice, ca să-şi facă efectul. Din acest motiv este bine ca şi tratamentul prescris de un medic să fie limitat doar la perioada recomandată.
Sunt o mulţime de remedii şi ceaiuri naturiste care ajută în caz de insomnie. Cel mai des întâlnit este ceaiul de valeriană, ale cărui efecte secundare nu sunt sesizabile (se regăseşte şi în medicamentul Extraveral). Totuşi, e recomandabil să nu-l iei mai mult de 6 luni – efectele pe termen lung pot fi imprevizibile.