Osvath Hunor, pianist de succes al Liceului de Artă

Târgu-Mureș nu duce lipsă de tineri talentați care bat la porțile afirmării. Unul dintre ei este și Osvath Hunor, un talentat pianist. Despre pasiunea sa cea mai de suflet, muzica, ne-a povestit în interviul care urmează.

Reporter:  De când a început pasiunea ta pentru muzică?

Osvath Hunor: De mic copil mi-a plăcut muzica, iar primul meu contact cu pianul l-am avut în jur de 3-4 ani. Atunci am văzut pentru prima oară  un pian, și pot să spun că din prima clipă m-am îndrăgostit de acest superb instrument. 

Pasiunea pentru pian a început în clasa I-a, când am început școala. Puteam să aleg între pian și vioară. Instinctiv am ales pianul, pe atunci încă nu știam în ce constă cântatul la pian. Acum nici nu pot să-mi închipui cum ar fi viața mea fără muzică și fără pian.  

Prima mea profesoară a fost Majeri Gabriella, până în clasa aVIII-a,  iar la liceu în clasa a IX-a am ajuns în clasa doamnei profesoare Moriczi Magdolna. În clasa a X-a am studiat în clasa doamnei  profesoare Kovacs Zsuzsa, iar în clasele XI și XII în clasa doamnei  profesoare Carmen Mihăescu, alături de care m-am pregătit până în prezent.  

Rep.: Cine te-a îndrumat spre muzică?

O. H. : Părinții mei. Când am fost încă la gradiniță m-au înscris la un club de copii, unde printre altele am avut ore de muzică. Acolo am cunoscut-o pe doamna profesoară Czédula Kamilla, și ea m-a îndrumat să dau examen la Liceul de Artă, la muzică. Nu-mi pare rău, a meritat timpul și energia investită, încă din clasa I-a mi-a plăcut foarte mult.

Rep.: Primul concurs câștigat?

O. H. : În clasa a V-a am fost la concursul de interpretare a pieselor românești de la Bistrița, unde am luat locul I. În 2009 am luat un premiu de excelență la Festivalul Johann Sebastian Bach din Cluj și la olimpiade naționale la Odorheiu Secuiesc și la Brașov.

Rep.: Compozitorul preferat?

O. H. : Am mai mulți compozitori preferaÈ›i, îmi place foarte mult Beethoven  și Liszt. Dar îmi plac și Chopin, Brahms, Bach, Rachmaninov  și alții.

Rep.: Cum a fost perioada de liceu?

O. H.: A fost foarte frumos, cum a fost de fapt pentru toți colegii mei de clasă. Cred că toată viața ne vom gândi cu nostalgie la această perioadă din viața noastră. Am învățat foarte mult în acești ani și simt că am evoluat foarte mult, dar mai am foarte multe de învățat. Cel care studiază muzica nu poate să zică niciodată că știe tot, în continuu  evoluăm, învățăm de la profesorii noștrii, chiar și unii de la alții.

Rep.: Unde ai concertat?

O. H.: Anul trecut am avut șansa de a cânta în Germania și Italia. Am avut două recitaluri la München și Leuterbacher Mühle și unul în Italia, în Merano (Sud Tirol) la Castelul Schlosslabers. În München am participat la un recital pentru tineri interpreți, organizat de Münchener Musicseminar, alături de alți tineri din România. M-am perfecționat cu maeștrii pianiști Walter Krafft din Germania, Csiky Boldizsár și Octavian Renea, la cursuri de măiestrie pianistică organizate în Târgu-Mureș, Sibiu, Craiova și în orașul Alba din Italia. Am mai susținut nenumărate recitaluri și în țară, pe scenele Filarmonicii “Thalia†din Sibiu, la Biserica Evanghelică din Sebeș, la Lupeni (Valea Jiului) la invitația fundației †Eben Haezer† și la Liceul “Marin Sorescu†din Craiova. Ca solist am concertat cu Filarmonica din Târgu-Mureș în clasa a X-a, când am interpretat prima parte din Concertul no.2 de Ludwig  van Beethoven. De asemenea, am mai participat la nenumărate concerte festive organizate de Liceul de Artă la Palatul Culturii, la Universitatea de Arte și în alte locuri ( Jazz & Blues Club, Catedrala din Cetate etc.)

Rep.: Un sfat pentru cei care pășesc pe poarta Liceului de Artă pentru a studia un instrument. Care este secretul reușitei?

O. H. : Nu este nici un secret, este doar foarte foarte multă muncă,  ambiție și un pic de talent. Un sfat aș putea să dau pentru cei care urmează școala de muzică: aceștia mai devreme sau mai târziu trebuie să-și dea seama și să fie foarte conștienți de faptul că fără foarte multă muncă nu pot  face față acestei profesii. Nu este ușor, pianul pentru mine a devenit o parte din viață. Îmi  place să spun că fără muzică viața mea ar fi o greșeală.

Rep.: Ce urmează pentru tine?

O. H.: Am un program foarte aglomerat, dar am să iau totul în ordine. În primul rând trebuie să iau bacalaureatul, după care urmează admiterea la Academia de muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca între 21-25 iulie. Sper să reușesc cu succes la ambele. În 25 iulie, imediat după probele de la admitere, trebuie să pornesc în Germania, deoarece în data de 26 iulie am un recital în München. Acest recital va fi primul, din turneul nostru în Germania și Italia, după care la începutul lui august voi participa la un curs de măiestrie pianistică în orașul Alba (Italia).  

Rep.: Cum ai defini muzica?

O. H.: În primul rând muzica pentru mine înseamnă o mare oportunitate de a mă afirma. Cred că în viaÈ›a fiecărui om există o profesie sau un domeniu în care se simte bine, pentru mine acest domeniu este muzica. Totodată muzica pentru mine mai înseamnă o șansă de a acorda altor oameni ceva despre care cred că este frumos, adevărat și pur. Iar pianul înseamnă totul pentru mine, acest superb instrument este de fapt ceea ce mă interesează și îmi umple viața.