Prevenirea bolilor mortale

Bolile cardiovasculare sunt cele mai “moderne” şi “la modă” probleme medicale.  Ceea ce le face atât de populare este incidenţa lor mult mai mare faţă de alte maladii, dar şi faptul că, în ţările civilizate, acestea constituie prima cauză a mortalităţii, înaintea cancerului şi a tuturor accidentelor la un loc. Un alt factor care contribuie la “popularizarea” acestor boli este că, de fapt, într-o bună măsură, omul îşi asigură singur îmbolnăvirea prin stilul lui de viaţă.

Să nu ne mirăm deci, dacă aceste boli, numite acum câteva decenii “boala managerilor”, iau amploare tot mai mare şi la noi, în Europa centrală şi de est, din cauza obiceiului nostru de a mima occidentul. Ele au ajuns la loc de frunte, atât în ceea ce priveşte numărul de îmbolnăviri, cât şi cauzele de deces. Factorii de risc sunt numeroşi, unii dintre ei necontrolabili, cum ar fi moştenirea genetică sau vârsta, alţii însă pot fi controlaţi. Schimbarea modului de viaţă şi eventual o terapie preventivă poate face chiar reversibile modificările apărute deja în sistemul vascular. Principalii factori de risc, care determină boli cardiovasculare sunt: dislipidemiile (creşterea şi modificarea raportului lipidelor din sânge), tensiunea arterială crescută, diabetul, fumatul, alimentaţia necorespunzătoare, obezitatea, lipsa mişcării şi nu în ultimul rând stresul.

Fumatul ne ucide şi inima, nu doar plămânii

O importanţă majoră o are fumatul, acesta fiind singurul risc ce poate fi exclus definitiv, ţinând numai de voinţa omului. Riscul apariţei bolilor cardiovasculare la fumători este cu 2-5 ori mai mare faţă de cei nefumători. În România, peste 50 la sută din populaţia adultă fumează. Să nu ne mirăm deci, dacă tot mai mulţi sunt cei care la patruzeci şi ceva de ani au trecut deja de un infarct şi sunt dependenţi de medicamente toată viaţa, sau dacă mor tot mai multe persoane active, relativ tinere, din cauza unei AVC. Bineînţeles, nu este simplu să te laşi de fumat. Totuşi, statisticile arată că jumătate dintre ei se pot lăsa definitiv. Totul trebuie să înceapă cu voinţa de a se lăsa de fumat, decizie comunicată apoi membrilor familiei şi medicului de familie, care pot ajuta în mare măsură. Pe de o parte, suportul familiei ajută în momentele cele mai grele, pe de altă parte, medicul poate asigura terapie de înlocuire a nicotinei pentru perioada critică şi terapie în grup, unde foştii fumători se ajută reciproc.

Obezitatea amplifică riscul infarctului

Acest factor de risc ţine de fapt, de stilul de viaţă modern: alimentaţie plină de grăsimi şi săracă în fibre (tip fast-food) şi lipsa activităţii fizice. Trebuie menţionat, că este vorba mai degrabă de obezitatea de tip masculin, cea abdominală. Obezitatea, pe lângă boli cardiovasculare, creşte şi riscul apariţiei diabetului şi a mai multor tipuri de cancere (cancer de sân, de uter, de prostată, de colon şi de rect). O scădere de numai 10 la sută din greutate, menţinută pe termen lung, reduce riscurile cu aproape 30 la sută. Totul ţine de o alimentaţie sănătoasă, bazată pe legume, fructe, produse făinoase integrale (pâine neagră), carne slabă şi lactate degresate, şi de munca fizică sau, în lipsa acesteia, mişcare zilnică de cel puţin 30 de minute. Bineînţeles, în primul rând trebuie să dispară ignoranţa faţă de propria stare de sănătate, trebuie conştientizat faptul că aceste boli apar lent şi fără simptome zgomotoase, şi este nevoie de o voinţă fermă.
Puţin cunoscut este faptul, că tensiunea arterială crescută este mult mai frecventă decât cazurile cunoscute. Din totalul cazurilor, aproximativ 34 la sută sunt cunoscute de bolnav, cam 22 la sută tratate şi dintre acestea, foarte puţine bine controlate. Situaţia este asemănătoare şi în ţările occidentale, iar la noi se mai pune şi problema banilor: ba nu se dau medicamente compensate, şi omul nu-şi poate permite să le cumpere, ba se prescriu şi se folosesc numai cele mai ieftine, dar cu efecte mai slabe. Este şi o problemă de ignoranţă: orice tensiune de peste 140/85 trebuie controlată periodic şi tratată conform prescripţiilor medicului. Iar o tensiune de peste 160/ 95 este alarmantă: dacă nu se tratează pot apărea riscuri precum afectarea inimii, a rinichilor şi a vaselor sanguine. Tulburările metabolismului lipidic: creşterea nivelului de colesterol şi a trigliceridelor din sânge, sunt şi ele, de multe ori, necunoscute şi netratate, până când cauzează o “surpriză”. Apar mai ales legate de alimentaţia grasă, lipsa mişcării, obezitate şi diabet, existând  uneori şi predispoziţii genetice. În prezenţa acestora nu strică controlul periodic al nivelului lipidelor, şi în caz de creştere, renunţarea la fumat, la mâncăruri grase şi la viaţa sedentară.
E foarte importantă determinarea glicemiei măcar o dată la cinci ani, iar la persoane obeze anual. O valoare de 120 (pe nemâncate) este suspectă, necesitând control riguros şi dietă, iar peste 140 este diabet clar.
Şi peste toate acestea, stresul de toate zilele ne “mănâncă” vasele şi inima. Acesta se poate controla, lucru care se învaţă cu multă răbdare. Deci, pentru a trăi mult şi bine, renunţaţi la fumat, mâncaţi sănătos şi mişcaţivă cât mai mult, şi nu ignoraţi câte-un control medical. Şi foarte important: fiţi optimişti şi zâmbiţi!

Efectele fumatului
Fumatul contribuie în mare măsură la apariţia cardiopatiei ischemice, a arterosclerozei, infarctului miocardic acut, atacurilor vasculare cerebrale şi nu în ultimul rând a morţii subite, în special la bărbaţi tineri, fără boli cardiovasculare cunoscute anterior. Spre deosebire de “opinia publică”, potrivit căreia nicotina este factorul dăunător din ţigară, al cărui efect se elimină prin filtre, specialiştii susţin că ţigările înseamnă mai mult decât nicotină. Astfel, nicotina este responsabilă pentru creşterea nivelului de adrenalină în sânge şi a spasmului vascular, provocând chiar la persoane sănătoase creşterea tensiunii arteriale şi tulburări de ritm cardiac. Monoxidul de carbon inhibă metabolismul celular, împiedicând transportul oxigenului în sânge, iar acest efect nu poate fi redus cu ajutorul filtrelor. Radicalii liberi eliberate din ţigară cauzează îmbătrânirea precoce a celulelor inimii şi a plămânilor şi deteriorează pereţii vaselor. Este important de ştiut că efectele fumatului sunt reversibile : cu un an după renunţare la fumat, riscul cardiovascular legat de acesta scade cu aproximativ 50 la sută.