Vampirul a supt si vlaga din sighisoreni

Sighisoara a fost o buna perioada de timp capitala de judet. Judetul Tarnava Mare. Poate si din aceasta cauza esecurile in afaceri sunt mai putine ca numar si amploare. Dintre toate, insa, Dracula Park – o idee buna, insa prost aplicata – iese in evidenta de la o posta. Reculul economic al ultimilor 12 ani s-a resimtit, in mod special in industria de textile. Rand pe rand, SILTEX SA, SIMAT SA si SIBAC SA si-au gasit propriile crah-uri economice. Nicovala SA a ramas cu praful de pe toba, desi are comenzi.
Indiscutabil, pentru Sighisoara, catastrofa numarul 1 a actualei administratii, am putea chiar sa raportam aceasta catastrofa la clasa politica nationala, este proiectul Dracula Park. Foarte controversat si ambitios totodata, proiectul a fost un esec pentru mureseni. A fost o palma trasa politicienilor locali, s-a constituit in esecul cel mai dur al mandatului 2000 – 2004 al lui Dorin Danesan, primarul PSD de Sighisoara. Care insa, poate trage niste invataminte.

Dracul si-a băgat coada

Cifrele aratau de-a dreptul naucitor: un milion de turisti straini; 40 de milioane de dolari investiti numai in prima etapa; alte 100 de milioane pentru extinderi ulterioare, drumuri, infrastructura; 1500 de locuri de munca; zeci de miliarde de lei impozite la bugetul local; etc. Chiar si numai un sfert din proiect daca se realiza, judetul Mures se relansa economic. Nu numai Sighisoara, ci si Targu Mures, Sovata, Aeroportul Vidrasau, satele sasesti, valea superioara a Muresului, etc. Daca impartim 1 milion de turisti straini la 365 de zile – deci nu tinem cont de anotimp  – rezulta aproximativ 2800 de turisti pe zi. Stiti care este capacitatea de cazare, a Sighisoarei? Maximum 1.000 de locuri, dintre care doar 650-700 sunt in unitati organizate de cazare, iar restul in gospodariile sighisorenilor. Asadar ar fi existat turisti pentru toata lumea, si pentru afaceristii targumureseni, si pentru cei de la Salina Invest (Balneoclimaterica Sovata) si pentru alte zeci de pensiuni care s-ar fi construit peste noapte, si pentru hotelurile care s-ar fi ridicat din nimic in doi timpi si trei miscari. Dar n-a fost sa fie. S-au cheltuit 45 de miliarde de lei din banii adunati de la populatie si firme private in urma ofertei publice, pentru a se constata intr-un final ca locatia nu e buna. Dracula trebuie sa doarma pe la Snagov, langa Bucuresti.

Se poate si mai rău

SC Nicovala SA are la ora actuala o mana de angajati. Poate 100. Au fost candva, in vremurile bune, 2300 de muncitori, dar activitatea nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor pietei. S-au vandut utilaje, s-au restructurat posturi, s-a micsorat cantitatea productiei. Salariile au ramas mici. Cel mai important aspect al unei afaceri private – forta de munca profesionista – a parasit firma. Director a fost Ionel Gavrila. Cata vina a avut acesta si cata vina a purtat situatia legislativa si politica a ultimilor 12 ani nu o poate dovedi decat un studiu amanuntit al documentelor ramase in firma. Cert e ca, de aproximativ o luna, a fost schimbat. Ionel Gavrila mai este doar consilier local. In locul sau, la Nicovala SA, s-a inscaunat Petrus Anton Orasanu, un tip care a mai condus la viata lui Nicovala SA. Sa vedem ce piese de schimb va executa noul director cu firma dusa pe rapa…
Aminteam de industria textila din Sighisoara. SILTEX SA, SIMAT SA, SIBAC SA sunt la nivelul “Sub 100”, adica nu au nici o suta de angajati. Candva, firmele prezentau cifre memorabile. Acum abia se taraie. Din pacate. SIBAC SA va fi scoasa la vanzare saptamanile viitoare de catre APAPS, care mai detine o parte din actiuni. Mai avem un exemplu. Una dintre cele mai puternice firme din orasul de pe Tarnava Mare este amenintata. Strategic. STIMET SA este singurul producator de butelii din Romania. Ceea ce ii confera o piata de desfacere relativ sigura. Dar invazia externa este de neoprit si se abate amenintator asupra fabricii de sticla din Sighisoara. Dar, mai important este ca managerii de la STIMET SA sa gaseasca solutii de mentinere a firmei, decat sa asiste (poate panicati) la invazia externa.

Reparatia morală a administratiei

Primarul Dorin Danesan a fost unul dintre cei mai convinsi sustinatori ai proiectului Dracula. Si are acum, probabil, cel mai  mult de suferit de pe urma lui. Poate si ca o reparatie morala, Ministerul lui Miron Mitrea s-a aratat mana larga cu orasul condus de Danesan. Deocamdata la capitolul promisiuni: 400 de apartamente (dintre care au fost inaugurate vreo 100); refacerea soselei E60; refacerea centrului municipiului; ridicarea a doua sali de sport si a uneia polivalente; renovarea garii, etc. Adica, cateva zeci bune de miliarde de lei investite pentru a spala pata Dracului.

In perioada 1992 – 2002 populatia Sighisoarei a scazut de la 36.000  la 32.000. Din cele 12.200 de gospodarii ale populatiei, 10.000 au baie si 11.000 dispun de apa potabila. Numarul mediu de persoane pe o locuinta este de 2,61.

Sanatatea? O batjocura

La Sighisoara bataia de joc si-a atins culmea. La sectia de neurologie, care a avut in 2002 cel mai bun indicator din judet (ceea ce inseamna o utilizare maxima a paturilor), s-a ajuns la situatia aberanta ca din 25 de paturi sa mai ramana numai 15, la o sectie care s-a dovedit una dintre cele mai solicitate din oras. Mai rau, la un moment dat nici nu se mai punea problema cate zile mai ajung medicamentele si materialele sanitare, pentru simplu motiv ca acestea nu mai existau. Nu mai erau nici macar medicamentele uzuale, necesare zi de zi, cum este hidrocortizon hemisuccinat, care este indispensabil la orice alergie si stari mai grave. Nu mai aveau nici seringi, nici ace sau spirt sanitar, iar o fiola de Algocalmin a ajuns sa fie marfa de contrabanda. Bolnavii nu aveau alta alegere decat sa-si aduca medicamentele de acasa. In plus nu mai era nici hrana suficienta. Putinul pe care il primeau era de proasta calitate. De multe ori spitalului i-au fost livrate anumite produse, cum ar fi mezelurile, pentru ca nu le mai cumpara nimeni.

La o sedinta cu medici si asistenti s-a facut o propunere ridicola: s-a cerut angajatilor sa renunte de bunavoie la sporuri, premii si salarii de merit, pentru imbunatatirea situatiei spitalului. Aceasta ar fi insemnat renuntarea inclusiv la sporurile pentru unitate grea, de vechime, si pentru orele suplimentare, inclusiv plata garzilor de la sfarsit de saptamana. In plus, nici nu ar fi fost de mare ajutor spitalului economia de o suta de milioane pe luna realizata astfel, pentru ca institutia are nevoie de miliarde.