Frumusețea și diversitatea portului popular reghinean
Serbarea celor 150 de ani de la ridicarea Reghinului la rang de oraș liber regesc a căpătat substanță și prin participarea reghinenilor, dar și a locuitorilor din acest ținut etnografic, care au prezentat costumele locului și ale zonei, dar și câteva aspecte din tradițiile, obiceiurile ținutului Reghinului. „Anul acesta, pentru că a fost un an deosebit de ceilalți ani, ne-am gândit ca în această paradă să fie prezenți și elevii din școlile generale, dar și din licee, să fie prezentă și fanfara. Mai mult chiar, în fața paradei erau călăreții care deschideau drumul celor care participau la paradă. Fiecare școală a încercat să se prezinte prin ceva, să fie în felul ei unică. Au fost sugerate și câteva aspecte specifice locului, spre exemplu a fost un tractoraș cu doi copii, ceea ce sugerează că este și o zonă unde s-a practicat și se practică și astăzi agricultura, a fost o trăsură cu ponei dovadă că aici au fost cândva trăsuri prin centrul orașului și pe străzile ce veneau spre centru, deci am sugerat și am reprezentat, cât s-a putut în cadrul unei parade, aspecte din viața Reghinuluiâ€, descrie Maria Borzan, cercetător științific, directorul Muzeului Etnografic Reghin.
Zestrea ținutului reghinean
La parada portului popular, care se desfășoară în fiecare an, au participat ansamblurile folclorice ale comunităților învecinate, dar și din Reghin, ansambluri românești precum cel de la Hodac, Ansamblul „Dor solovăstreanâ€, din zona subcolinară a Călimanilor au participat ansamblurile de la Dedrad și Batoș, „Grupul Dăscălițelorâ€, de asemenea au participat și ansamblurile maghiare „Floare de nu-mă-uita†din Reghin, și ansamblurile săsești, cel al Forumului Democrat al Sașilor din Reghin, dar și de la Batoș, plus Ansamblul „Laleaua neagrăâ€, un ansamblu de dansuri țigănești. „Parada în general este o revărsare de culoare, dar nu numai, dar și de muzică și frumusețe, deci este încântat sufletul, dar și privirea și urechea cu cântecele interpretate. Cei care au fost prezenți au putut să admire varietatea și frumusețea costumelor populare. S-a putut vedea că și în cadrul costumelor populare românești există diferențe locale, zonale, cel de la Hodac nu era la fel cu cel de la Solovăstru, nici cu cel din Batoș și Dedrad, la fel și costumele săsești, costumul din Batoș este total diferit de cel din Reghin, costumația maghiară la fel, spre surprinderea mea după masa au fost și costumele secuiești, deci fustele acelea cu roșu vărgate, dar la paradă au fost costumele specifice etniei maghiare. Credem că a fost un spectacol minunat oferit reghinenilor și celor care au venit să participe la această frumoasă sărbătoareâ€, concluzionează Maira Borzan, directorul Muzeului Etnografic.
