Marea păcăleală

Ceea ce părea la un moment dat un vis frumos, ce se poate împlini, a devenit un adevărat coşmar, pentru patru oameni care au vrut să ajungă pe cel mai periculos munte din lume, K2, şi care au crezut în sprijinul promis de oficialităţile mureşene. Anunţată cum mult tam-tam, susţinerea Primăriei Târgu Mureş, şi mai ales a Prefecturii, pentru o echipă alcătuită din doi mureşeni şi doi bucureşteni, s-a dovedit a fi doar, gargară. Prefectul Ovidiu Natea nu a mai sprijinit proiectul, în momentul în care Federaţia Română de Alpinism şi Escaladă a afirmat că cei 4 alpinişti nu au rezultate notabile în acest sport. E vorba de aceeaşi federaţie care i-a considerat nişte anonimi şi pe unii dintre românii care, în primăvară, au ajuns pe Everest. Iar asta spune totul. Dovezile clare prezentate de alpinişti, care contrazic afirmaţiile FRAE, nu au fost suficiente. Prefectul a preferat să se cramponeze de un fax, ignorând dovezile foto şi video. Cel puţin aceasta e varianta oficială.

În urmă cu aproape o jumătate de an, doi mureşeni, Simon Ferenc/Lokodi Levente şi doi bucureşteni, Ecaterina Cuibuş/ Bogdan Cuibuş au decis să facă împreună o expediţie în Himalaya, pe K2, cel mai periculos vârf din lume, cu o altitudine de peste 8600 de metri. Cei 4 au decis să alcătuiască o echipă naţională. Au cerut apoi sprijinul autorităţilor locale din Mureş, banii obţinuţi de aici urmând să fie completaţi şi cu câteva sponsorizări din Bucureşti. Li s-a promis ajutorul. Totul părea în regulă, însă, la un moment dat, acum aproximativ două luni, au început problemele. Câteva strâmbe venite de la “oameni de bine” şi un articol apărut în cotidianul de limbă maghiară Kronika, puneau sub semnul întrebării seriozitatea celor 4 alpinişti. A urmat o întâlnire a acestora cu cei din conducerea Primăriei, în care ei au demonstrat cu fotografii şi documente oficiale că au un palmares consistent. Lucrurile păreau a se limpezi din nou, însă un fax trimis pe 11 iunie de Federaţia Română de Alpinism şi Escaladă a dat totul peste cap. În respectivul document cei din FRAE afirmau că “cei 4 alpinişti nu au palmares de trasee alpine sau rezultate cunoscute, omologate sau propuse pentru omologare, din nici o competiţie sau acţiuni de alpinism interne sau externe. Nu figurează cu nici un rezultat expediţionar, cu ascensiuni confirmate în evidenţele Federaţiei sau ale altor organe abilitate (Ministerul Tineretului şi Sportului, de exemplu).  Cei din FRAE  spuneau ca Federaţia nu poate recomanda participarea celor 4  la o expediţie pe K2. “Dacă doresc să încerce ascensiunea muntelui, aceasta le va pune în pericol viaţa, întrucât nu au pregătirea şi experienţa necesară”. FRAE  mai afirmă că alpiniştii în cauză nu se află în evidenţele Federaţiei ca sportivi legitimaţi.  
Textul din fax , dincolo de mai multe neadevăruri, ascunde un ton zeflemitor la adresa celor 4 alpinişti. Un element care dovedeşte poziţia subiectivă a FRAE este şi faptul că aceeaşi federaţie a avut o atitudine asemănătoare şi faţă de unii dintre alpiniştii români care au urcat în primăvară pe Everest. Câtă credibilitate poate avea textul trimis de FRAE în aceste condiţii? Cu toate acestea, conform celor spuse de viceprimarul Cegzi Sandor, (cel care a reprezentat Primăria în această acţiune), prefectul Ovidiu Natea a refuzat să mai sprijine proiectul până când “cei 4 alpinişti” nu vor demonta afirmaţiile Federaţiei. Interesant este că în joc nu erau bani publici. Cei 6000 de dolari cash, şi încă 6000, constând în alimente, promişi de prefect, urmau să vină din sponsorizări rezolvatea de Natea.
Referitor la situaţia creată, cei 4 alpinişti au spus: “Noi am avertizat încă de la început că nu vom fi susţinuţi de Federaţia de Alpinism. Noi am fost membri în această federaţie, dar ne-am retras, pentru că nu ne-a ajutat cu absolut nimic. De fapt expediţia noastră nu era condiţionată în nici un fel de FRAE. Nu înţelegem de ce poziţia Federaţiei, care este clar rău-voitoare, contează mai mult decât dovezile clare aduse de noi. Am demonstrat că avem realizări şi experienţă în alpinism. Numai cine nu vrea nu vede asta. ”
Una peste alta, ajutorul promis de Primărie şi de prefectul Ovidiu Natea s-a dovedit a fi un “anti-ajutor”. Alpiniştii spun că au fost încurcaţi rău de tot de aceste promisiuni neonorate. Ei au investit bani în echipamente, muncă şi timp, ca să nu primească acum ajutorul promis, din nişte motive stupide.
Toată această poveste a lăsat după ea un gust amar. E greu să mai încerci să faci ceva, când chiar aleşii tăi, cei care ţi-au promis ajutor, te lasă cu ochii în soare. Rămân multe întrebări, la care, dacă mai au puţin respect pentru investiţiile materiale şi sufleteşti făcute de cei 4, prefectul Ovidiu Natea şi Primăria Târgu Mureş ar trebui să răspundă.
Florin MARCEL

Dezamăgire mare pentru sportivi

“Ne e greu să mai spunem ceva. Am avut încredere în promisiuni. Am semnat un contract, care nu se respectă. Am cheltuit o grămadă de bani, energie şi ne-am pus speranţe în ceva care s-a irosit. Poate găseam alte posibilităţi, poate găseam noi sponsori şi acum eram în expediţie. Ne-am bazat pe un ajutor care n-a mai venit. Suntem extrem de dezamăgiţi. E o lectie pentru noi şi pentru alţii.”

1. De ce Primăria Târgu Mureş a organizat o conferinţa de presă în care a anunţat susţinerea de către prefect şi Primărie a expediţiei K2-Carpatica 2003,  dacă în acel moment nu exista certitudinea materializării ei ?
2. De ce Primăria Târgu Mureş a solicitat o recomandare de la Federaţia Română de Alpinism şi Escaladă, în condiţiile în care cei 4 alpinişti nu erau membri ai FRAE, echipa avea statut independent, iar până la acea oră sportivii au prezentat mai multe documnete, fotografii şi înregistrări video, care demonstrau realizările lor.
3. De ce nici Primăria şi nici prefectul nu au luat nici o poziţie oficială publică, în momentul în care s-a ştiut că expediţia nu va mai avea loc ?
4. Cine îi va despăgubi pe alpinişti pentru banii cheltuiţi în aceste luni,  pe lucruri necesare expediţiei (echipamente, medicamente, drumuri de la Bucureşti la Târgu Mureş, în cazul soţilor Cuibuş, etc.?
5. Cum mai poate avea încredere un sportiv în autorităţi după ce vede ce au păţit cei 4 alpinişti ?