Atentie, cad banci!
“Ne aflam intr-un moment crucial pentru economia Americii ”, a afirmat cu putin timp in urma presedintele american George Bush. Presedintele american a mai vorbit si despre riscurile care apasa asupra consumului, cresterii economice si asupra locurilor de munca. Planul american de sustinere a sectorului bancar ar putea costa pana la 700 de miliarde de dolari, dar cei care garanteaza planul prin impozitele pe care le platesc lunar sunt de fapt cetatenii americani, a recunoscut Bush intr-un discurs grav si usor patetic.
“Omul din spatele presedintelui” a fost de fapt Henry Paulson, secretarul Trezoriei, cel care a concepul planul de sustinere a sectorului bancar. Paulson, va avea putere completa asupra implementarii planului, iar deciziile lui nu vor putea fi revizuite de niciun tribunal, potrivit unei copii a proiectului de legislatie, citata de Reuters. Acest plan ofera statului american mijloacele si sansa de a cumpara pe aproape nimic activele depreciate ale institutiilor financiare afectate de criza imobiliara. Potrivit unor articole din media americana, aceasta criza financiara ar fi fost declansata in mod intentionat. Motivul l-ar reprezenta oferirea de posibilitati, celor care au finantat razboaiele lui Bush, de a-si recupera banii. In acest scop a fost creata deliberat criza imobiliara ce a prabusit pretul a sute de mii de proprietati din SUA, oferind sansa “celor din umbra”, adica sustinatorii razboaielor, sa cumpere masiv. In cativa ani insa, atunci cand piata se va redresa, valoarea crescuta a proprietatilor achizitionate va acoperi cu un profit consistent investitia facuta in razboiul pierdut.
Probleme americane…
Organismul ce protejeaza depozitele depunatorilor americani in caz de faliment bancar – Federal Deposit Insurance Corp (FDIC) – a declarat ca banca JPMorgan Chase a achizitionat operatiunile bancare ale Washington Mutual, incluzand active evaluate la 307 miliarde de dolari si depozite de 188 miliarde. In acest fel, JPMorgan devine cea de-a doua mare banca din SUA, cu 5.410 unitati in 23 de state americane, si se situeaza imediat dupa Citigroup Inc. Prabusirea actiunilor Bear Stearns la inceputul acestui an a determinat JPMorgan Chase sa-si anunte interesul de preluare a acestei companii, fapt relizat ulterior pentru 236 milioane de dolari. Recent, aceeasi JPMorgan Chase a anuntat ca l-a numit in board-ul sau de consilieri internationali pe Anatoli Ciubais, fost vicepremier rus, cunoscut drept unul dintre principalii artizani ai reformelor economice din Rusia. Ciubais fusese numit anterior de presedintele rus Dimitri Medvedev sa conduca o firma de nanotehnologie, Rosnanotech, ce se numara printre companiile infiintate de Rusia anul trecut in scopul de a stimula investitiile in diverse sectoare si pentru a reduce dependenta economiei ruse de sectorul energetic. Ciubais este cunoscut drept artizan al procesului de privatizare in anii ’90, a fostelor active sovietice, proces in urma caruia a fost creata o patura de oameni de afaceri foarte bogati, cunoscuta drept “oligarhia rusa”, multi dintre ei, precum Abramovici, avand o notorietate discutabila.
… si probleme rusesti
Pe fondul recesiunii economice care se profileaza tot mai accentuat si se extinde tot mai mult in lume, companiile rusesti Gazprom, LUKoil, Rosneft și TNK-BP din Rusia au admis ca au si ele “ceva probleme”, iar liderii acestora au apelat – dupa model american – pentru ajutor din partea statului. Respectivele companii sunt nevoite sa plateasca creditele angajate la bancile occidentale pentru a-si putea plati datoriile externe. Cererea a fost adresata guvernului rus pe data de 24 septembrie a.c. intrucat la momentul respectiv, volumul total al datoriilor complexului energetic rus se ridicau la circa 80 de miliarde dolari. În acest sens, companiile au cerut lui Vladimir Putin sa dispuna ca Ministrul de Finante si Banca Centrala rusa sa implementeze un mecanism de finantare a proiectelor strategice. Nu s-a dat publicitatii suma solicitata, dar se cunoaste faptul ca societatile care au apelat la ajutorul statului acopera 70% din productia de petrol si 91% din productia de de gaz a Rusiei. Initial, compania Gazprom aprecia ca nu este în situatia de a cere ajutorul statului, ulterior insa a revenit remitand un comunicat de presa prin care arata ca s-a numarat printre semnatarii cererii catre guvern. In urma cu doua saptamani, premierul Putin a aratat ca orice banca sau companie din Rusia poate apela la Banca de stat pentru Afaceri Externe pentru a-si plati creditele externe angajate înainte de 25 septembrie, dar valoarea totala acoperita de stat nu va depasi 50 de miliarde dolari.
Impertubabila,
China merge mai departe
Commercial Bank of China (ICBC) – cea mai mari banca chineza – a trecut cu putin timp in urma in fata rivalului american Citigroup, devenind astfel cea mai mare banca din lume, în termeni de capitalizare de piata. Pe baza unui curs de 5,75 yuani, înregistrat de actiunile ICBC la bursa de la Shanghai, capitalizarea de piata a bancii chineze se situa la 254 miliarde dolari, depasind cifra de 251 miliarde dolari, care reprezinta capitalizarea Citigroup, actiunile grupului bancar american. Fondata in anul 1912, Bank of China are active de 4.700 miliarde yuani (586 miliarde dolari) si 560 oficii bancare in 25 de tari. China detine in acest moment obligatiuni de Trezorerie americane in valore de 900 de miliarde $, iar potrivit expertilor citati de presa internationala, o eventuala punere in aplicare a amenintarii de a vinde o parte din aceste obligatiuni ar plasa moneda americana in cadere libera si ar induce un soc in economia americana (si asa destul de incercata in ultimul timp), dar si in economia mondiala. Pentru SUA, dar si pentru alte state care depind de moneda americana acest lucru ar insemna intrarea intr-o perioada de recesiune, economia fiind deja afectata de prabusirea pietei ipotecare. Aceasta varianta anuntata de China vine pe fondul intentiei manifestate de Congresul american de a impune tarife anti-dumping pentru o serie de produse chinezesti in scopul de a forta o apreciere a monedei nationale chineze – yuan-ul – fapt care, cum era si firesc, a provocat reactii la Beijing. Oficialii chinezi au amenintat recent cu inundarea cu dolari a pietelor financiare internationale. Amenintarea are la baza o realitate: China are rezerve valutare de 1300 de miliarde de dolari iar cresterea economica din 2007 care a depasit 12%, va umple si mai mult seifurile statului chinez cu dolari americani. In acelasi timp a aparut nevoia imperioasa de noi resurse si de piete de desfacere, fapt care impinge China sa adopte o atitudine mai agresiva fata de concurentii strategici. Din aceasta perspectiva confruntarea chino-americana pe scena geopolitica mondiala anuntata de mai mult timp si considerata de multi ca fiind inevitabila, va cunoaste initial o forma neconventionala sau altfel spus o ciocnire a intereselor economice.
Nicolae BALINT
nicolae_balint@yahoo.com



