Bătălia pentru TVR Târgu Mureş

A controla presa înseamnă a avea putere. Televiziunea a devenit în ultimii ani la noi în ţară, cea mai accesibilă formă de distracţie, dar şi de propagare a informaţiilor. TVR este singurul post de televiziune ce poate fi recepţionat în orice colţ al României, ceea ce înseamnă influenţă, notorietate şi, în cele din urmă, voturi. Deci putere.

Indiferent cine a fost la putere, Televiziunea Publică a fost subordonată politic. Buletinele de ştiri au fost şi sunt împănate cu realizări ale guvernanţilor zilei, talk-show-urile sunt realizate ticluit încât să răzbată cât mai puţin vocea opoziţiei, iar şefii din televiziune sunt aleşi pe sprânceană dintre cei care se pot mula pe dorinţele şi necesităţile puterii. Înfiinţarea unui post teritorial TVR la Târgu Mureş ridică în acest context mai multe semne de întrebare. Interesele sunt prea mari şi de multe ori se ciocnesc cap în cap, chiar şi când e vorba de cele ale conducerii UDMR. Ca de obicei, totul se rezumă la controlul unui organ de presă. Pentru asta se dă bătălia.

Punctul 8 al Protocolului pe 2002 între PSD şi UDMR spune clar: “În domeniul audiovizualului, PSD şi UDMR convin următoarele: – Se va reînfiinţa studioul teritorial de televiziune în limba română şi maghiară la Târgu Mureş.” Această prevedere poate fi trecută, ca şi multe altele, la capitolul nerealizări. Deputatul UDMR de Mureş, Borbely Laszlo, ne-a declarat că proiectul unei televiziuni teritoriale la Târgu Mureş va apărea mai mult ca sigur şi în protocolul pe acest an, cu atât mai mult cu cât întregul proiect s-a împotmolit din cauza lipsei unui spaţiu adecvat. Borbely a spus că Primăria Tg. Mureş nu a dat curs adresei trimise de către conducerea Societăţii Române de Televiziune privind alocarea unui spaţiu pentru studioul teritorial din acest oraş. Deputatul a afirmat că nu înţelege lipsa de reacţie a municipalităţii cu atât mai mult cu cât nu este vorba despre o televiziune a UDMR sau una maghiară, ci de o televiziune publică şi bilingvă. “E surprinzătoare atitudinea primarului cu atât mai mult cu cât sunt şi alte oraşe care dau ajutor unor astfel de iniţiative”, a mai adăugat Borbely.
De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al Primăriei Târgu Mureş, Marius Paşcanu, a declarat că nu are cum să fie vorba despre o împotrivire a instituţei pe care o reprezintă în ceea ce priveşte înfiinţarea unui post public la Târgu Mureş. “Problema este că noi am retrocedat aproximativ 80 la sută din clădirile oraşului şi ne e foarte dificil să găsim un spaţiu care să corespundă necesităţilor unui post de televiziune. Am solicitat conducerii Tele-viziunii să trimită un reprezentant la Târgu Mureş pentru a avea o discuţie cu cei de la Locativ în legătură cu un spaţiu, însă nu a venit nimeni”. Potrivit lui Paşcanu, Primăria nu are cum să pună la dispoziţia SRTV o clădire de aproximativ 2000 de metri pătraţi care să aibă şi utilităţile necesare. Dacă reprezentantul Televiziunii nu va ajunge la o înţelegere cu autorităţile locale, sediul viitorului studio teritorial va fi cumpărat de pe piaţa liberă.
Cu toate acestea, lucrurile stagnează de ceva timp, ceea ce denotă o lipsă de interes din partea uneia dintre părţile implicate sau apariţia unor piedici din alte părţi.

Concurenţa, bat-o vina!

Că PSD şi UDMR s-au înţeles asupra acestei chestiuni este una, însă ceea ce rămâne în suspans este poziţia unor forţe politice, şi nu numai, din afara judeţului Mureş. Privind realist lucrurile, crearea unui post de televiziune la Târgu Mureş va duce la bascularea unei părţi importante a capitalului de imagine pentru unii politicieni ardeleni, şi este vorba în special de cei maghiari. Este ştiut că cei mai puternici oameni din Uniune provin din zona Mureşului, iar existenţa unui post TV regional la Târgu Mureş va duce cu siguranţă la creşterea zonelor de influenţă ale acestora în Ardeal. Lucru deloc pe placul udemeriştilor clujeni. Nici jurnaliştii de la Cluj nu vor fi prea bucuroşi să ştie că le suflă în ceafă cei de la Târgu Mureş.
De altfel, potrivit deputatului Borbely Laszlo, unul dintre motivele pentru care s-a decis înfiinţarea unui post regional este tocmai faptul că studioul din Cluj nu reuşea să acopere cum se cuvine judeţele Mureş, Harghita, Covasna, Sibiu şi Braşov. Cât priveşte concurenţa, aceasta este întotdeauna binevenită.
Chiar dacă deocamdată nu se ştie exact când va fi “lansat la apă” noul studio teritorial, cea mai apropiată dată este luna septembrie a acestui an, iar cea mai îndepărtată, luna martie a anului viitor. Adică taman bine, înainte de alegeri. În ceea ce priveşte dotările şi numărul de angajaţi, acestea rămân în seama Televiziunii Române. 

Cine va fi director?

Pregătirile pentru deschiderea TVR Târgu Mureş nu au ajuns încă la capitolul personal. Este de aşteptat însă ca mulţi jurnalişti de la cele două televiziuni particulare din oraş ca şi de la Studioul Teritorial de Radio Târgu Mureş să migreze înspre nou înfiinţatul post, în principal din cauza siguranţei locului de muncă şi a salariilor bunicele pe care le au angajaţii televiziunii. “Presarii” mureşeni cu care am stat de vorbă sunt favorabili deschiderii acestui post pentru simplu fapt că se creează o nouă alternativă profesională interesantă care va duce, printre altele, la creşterea calităţii actului jurnalistic în judeţul Mureş.
Potrivit documentelor transmise de către SRTV Primăriei Târgu Mureş, noua instituţie va avea aproximativ 100 de angajaţi, aici fiind incluşi ziariştii, personalul tehnic şi cel administrativ. În ceea ce priveşte numele directorului, cel mai vehiculat este al şefului secţiei în limba maghiară a Studioului Teritorial de Radio Târgu Mureş, Borbely Melinda, soţia deputatului Borbely Laszlo. Din partea română un candidat poate fi şi actualul corespondent al TVR, Nicolae Băciuţ. Dar să nu uităm că pot apărea pretendenţi şi din celelalte judeţe ce vor fi acoperite de viitorul post teritorial. Este clar că nici PSD, nici UDMR nu au nevoie la Târgu Mureş de o televiziune în care vocile critice la adresa puterii să fie predominante, drept pentru care e de crezut că viitorul director nu va ieşi prea mult de sub tutela politică bicefală şi bilingvă. Că, deh, aşa-i în televiziune. Uneori.

În timp ce directorul ProTV Târgu Mureş, Mircea Todea, a precizat că nu doreşte să comenteze în nici un fel apariţia unui nou post de televiziune, directorul Antena 1 Târgu Mureş, Gabriel Gedo, ne-a declarat că având în vedere problemele prin care trece audio-vizualul românesc, înfiinţarea unui post teritorial la Târgu Mureş nu trebui negociată politic. “Noi aşteptăm concurenţi cât se poate de puternici şi în principiu din sfera privată. Ne deranjează concurenţa neloială prin faptul că Televiziunea Publică are trei surse de finanţare. Pentru noi există nişte reguli şi pentru sectorul de stat cu totul altele.” Aceste probleme sunt cauzate de faptul că decizia a fost luată la nivel politic. O altă problemă este faptul că Televiziunea Publică ar trebui să se ocupe mai mult de mediatizarea activităţilor administrative, de educaţie, cultură, învăţământ şi mai puţin de difuzare unor producţii îndoielnice din punct de vedere calitativ.

Deputatul liberal Eugen Nicolăescu a declarat în legătura cu crearea unui nou post de televiziune că iniţial era vorba ca emisia să fie exlusiv în limba maghiară, însă apoi s-a revenit asupra acestei decizii, pentru ca programele să fie bilingve. Deputatul a precizat că totul depinde de negocierile care vor avea loc între PSD şi UDMR în privinţa protocolului de colaborare pe anul în curs.
Am stat de vorbă şi cu doi dintre posibilii candidaţi la funcţia de director, Nicolae Băciuţ, actual corespondent TVR, şi Gasparik Atilla, membru al CNA. Nici unul nu a vrut să ne dea amănunte despre preconizatul post de televiziune, pe motiv că nu cunosc detalii. Ceea ce noi nu prea credem.

Aşa va arăta TVR Târgu Mureş

A. Spaţii tehnice şi anexe
1.Studio producţie de suprafaţă medie
platou – 150 mp, h> 5m;
regie – 35mp;
2. Studio actualităţi;
– platou – 50-60 mp, h>4m;
regie – 30 mp
3. Cabină emisie recepţie ( radiorelee, recepţie satelit, distribuţie, etc.)- 10 mp;
4. Cabine montaj electronic, grafică, titrare, dublaj; minim trei spaţii ( 1x 30 mp; 2×15 mp)
5. Laboratoare întreţinere echipa-mente electronice ( audio, video, radio relee, iluminat tehnologic – 2×15 mp)
6. Magazie echipamente, componente şi materiale electronice – 20 mp;
7. Depozit casete – 15 mp
8. Atelier de întreţinere a utilităţii clădirii – 15mp
9. Depozit decoruri şi recuzită – min 30 mp
10. Spaţiu închis pentru car reportaj;
11. Cabină machiaj, vestiare, toalete pentru circa 100 persoane

B. Spaţii Administrativ- Economice şi Redacţionale
1. Birouri conducere şi secretariat – 3+ 1( 50 mp);
2. Birouri redacţionale – 4-5 spaţii ( 80- 100mp);
3. Birouri economico- financiare şi personal – 2x15mp;
4. Sală şedinţe – 40 mp;
5. Cabină portar, spaţii primire invitaţi, bufet;