Când barierele se transformă în aripi –

Expoziţia de grafică semnată Magyarosi Zsuzsanna

 G. Café din Târgu Mureş a găzduit miercuri, 19 noiembrie, vernisajul expoziţiei de portrete semnată de târgumureşeanca Magyarosi Zsuzsanna. O ştire aproape banală. Dacă însă amintim că tânăra artistă, în vârstă de nici 21 de ani, suferă de un handicap fizic şi este imobilizată în scaunul cu rotile de mai bine de 10 ani, evenimentul depăşeşte calitatea de ştire.

Dacă viaţa îţi dă lămâi…

Mama lui Zsuzsa a descoperit, după lungi şi greoaie investigaţii, când aceasta avea doar 5 ani că, fetiţa care aparent s-a născut sănătoasă suferă de o boală genetică rară în România, numită atrofie musculară spinală, o boală mutilantă şi incapacitantă, caracterizată prin slăbiciune musculară şi atrofie cauzată de degenerescenţa neuronilor motori din măduva spinarii şi din nucleii trunchiului cerebral. Au urmat ani deosebit de grei pentru întreaga familie, trebuind să înveţe să facă faţă nu doar bolii, care nu de puţine ori obligă tânăra să respire cu ajutorul aparatelor, ci şi atitudinii societăţii, care de cele mai multe ori se manifestă prin indiferenţă crasă faţă de cei care sunt altfel. “Încă şi mai rea decât indiferenţa este mila pe care o vedem de multe ori în ochii oamenilor”, povesteşte mama tinerei. Totuşi, oricât ar părea de clişeu, Zsuzsa a primit lămâi de la viaţă, din care a învăţat să facă limonadă. S-a axat pe pasiunea pentru desen, pe care a avut-o de când a ştiut să ţină un creion în mână, şi a desenat tot timpul, de la vârsta de 3 ani. Nu a renunţat, a învăţat tainele acestei arte singură, fără profesor.

G. Café, cafeneaua artelor

Aceasta este, foarte pe scurt, povestea care a adus-o pe Zsuzsa în faţa publicului numeros reunit la G. Café. O adevărată casă a artelor, unde prietenii frumosului au găsit un refugiu primitor. Oaspeţii vernisajului, jurnalistul Vajda György, care a susţinut tânăra în demersurile ei artistice, precum şi artistul plastic Vasile Mureşan au făcut o prezentare elogioasă lucrărilor, iar elogiile s-au adresat talentului fetei, şi cu siguranţă nu scaunului cu rotile. Lucrările, care sunt majoritar portrete ale vedetelor zilei, sunt fidele până la a fi aproape fotografice, dar sufletul tinerei artiste transpare din fiecare trăsătură de cărbune. Cine vrea să vadă, descoperă o poveste în fiecare lucrare în parte şi, din toate îngemănate, descoperă povestea artistei. O poveste spusă oarecum cu detaşare, realistă şi fără a fi câtuşi de puţin dramatică. Artista se consideră dealtfel un tânăr ca toţi ceilalţi, are exact aceleaşi preocupări. Este totuşi deasupra celorlalţi, care îşi împrăştie tinereţea şi interesele. Zsuzsa, legată de cărucior fiind, a avut timp şi aplecare să aprofundeze frumosul şi să vadă dincolo de aparenţe. “Arta se naşte odată cu noi. Trebuie doar să-i dăm culoare”, spune Magyarosi Zsuzsanna.

O seară ca un pansament

Modestă, reţinută, cu un zâmbet abia schiţat, Zsuzsa are doar corpul imobilizat. În fapt, este ca oricare artist, care îşi iubeşte lucrările, iar emoţiile vernisajului i-au provocat nopţi de insomnie, deşi nu este la prima apariţie publică. O expozitie la Biblioteca Municipală “Petru Maior” din Reghin şi o expoziţie în cadrul unui eveniment organizat de Asociaţia Persoanelor cu Dizabilităţi Locomotorii Mureş, ba chiar o carte de poveşti au ieşit din mâna artistei, cea din urmă, acum 5 ani. Nimeni nu putea fi mai potrivit să susţină muzical vernisajul decât Florin “Dudu” Mândru, cântăreţul îndrăgit de toţi de la “Vocea României”. Un “Dudu” unplugged, mintea şi talentul deasupra materiei, a făcut să rezoneze publicul cu cântecele sensibile ale lui Bono, Louis Armstrong, Tracey Chapman sau REM. O seară ca un pansament. Balsam pe sufletele tuturor celor prezenţi, ruptă de realitatea gri de noiembrie. Iar Zsuzsa nu este pironită în scaun. Ea de fapt zboară deasupra noastră. Oricine se poate convinge vizitând expoziţia de la G. Café.