Sanatate

Dafcochim. Parteneriat onest, serios și bilateral cu Fermierii

180 de agricultori din Transilvania au participat, între 14 – 17 ianuarie, la deja tradiționalul simpozion organizat anual de compania Dafcochim Târgu-Mureș, divizia Agro. Dafcochim este unul din principalii jucători de pe piața produselor chimice industriale și a produselor chimice pentru agricultură din România. Compania este deținută de Liviu Cojoc și Radu Fodor. Ediția din 2014 a simpozionului a fost găzduită de hotelul de patru stele „Saliris†din Eger, Ungaria, și a marcat primul moment din cadrul manifestărilor de aniversare a 20 de ani de la înființarea societății comerciale Dafcochim. Vreme de  trei zile, pe perioada simpozionului, invitații lui Liviu Cojoc și Radu Fodor, fermieri din opt județe din Transilvania, au beneficiat de informații noi în domeniu și de prezentări de produse asigurate de reprezentanți la vârf ai multinaționalelor BASF, DuPont Pioneer, Agro Prospect, Dow AgroSciences și Timac Agro România, dar și de relaxare, zona fiind renumită în toată Europa, atât pentru apa termală, cât și pentru podgoriile și cramele de vin. Conferințe, degustări de vinuri, spa la apa termală și voie bună cu fomația cântăreței de muzică populară și romanțe, Maria Neag. Adevărate seminarii, sfaturi din experiență din fermă și dezbateri profesionale între cei mai semnificativi fermieri din opt județe din Transilvania, consiliați de echipele consistente ale multinaționalelor prezente și mai ales de divizia Dafcochim Agro condusă de Marinel Ștefan.

Liviu Cojoc, etapele creșterii: Oltchim, Boțoman, băncile

Directorul general al companiei Dafcochim, omul de afaceri Liviu Cojoc, a rememorat cu emoție momentele de început, de acum două decenii, mulțumind, pe rând, conducerii combinatului Oltchim de la acea vreme, lui Gheorghe Boțoman – unul dintre cei mai valoroși specialiști din România în domeniul protecției plantelor, precum și bancherilor care au avut viziunea necesară sprijinirii agricultorilor. „O contribuție importantă în dezvoltarea companiei noastre a avut-o Combinatul Oltchim, care a fost cel mai mare producător și distribuitor de pesticide din țară, și care ne-a determinat efectiv să intrăm pe linia de pesticide. Pe vremea respectivă, era la modă să se deschidă multe magazine pentru că erau societăți mici și toată lumea folosea microambalate. Nu prea erau societăți mari, ale fermierilor cu sute și mii de hectare. Ca astăzi. De asemenea, un om deosebit de important pentru afacerea noastră a fost domnul Gheorghe Boțoman, care era country manager la vremea respectivă la Dow AgroSciences, și m-a ajutat cu numeroase sfaturi valoroase. Pe lângă toate acestea, Domnia sa a devenit în timp și un prieten bun. Nu în ultimul rând, o mare contribuție pentru sprijinirea agriculturii au avut-o și băncile, cu care am lucrat în cei 20 de ani, prin creditele speciale acordate pentru finanțarea comerțului cu îngrășăminte. Băncile ne-au fost de mare ajutor și le mulțumesc pentru aceasta bancherilor ce au înțeles necesitățile noastre și ale fermierilorâ€, a afirmat Liviu Cojoc.

Onestitate, seriozitate și sprijin reciproc

Totodată, directorul general al companiei Dafcochim a subliniat importanța parteneriatului bilateral cu agricultorii, bazat pe onestitate și seriozitate și sprijin reciproc, dar și relația de parteneriat impecabilă cu principalii furnizori de imputuri, pesticide, sămânță și îngrășăminte, care au găsit în Dafcochim un partener loial dispus să promoveze cele mai performante tehnologii agricole, unanim apreciate de fermieri. „Avem o echipă tânără, promovăm tineretul și suntem în căutare de tineri care doresc să se afirme, mai ales în vânzări. Totodată, colaborăm cu numeroși specialiști și fermieri valoroși, ei au fost motorul dezvoltării din ultimii 20 de ani. Parteneriatul dintre Dafcochim și agricultori se bazează în primul rând pe seriozitate, onestitate și sprijin reciproc: nici noi nu ne-am fi dezvoltat fără agricultori și nici agricultorii fără noi, motiv pentru care îmi doresc să aveam aceeași colaborare și pe viitor, iar încrederea pe care Dafcochim a câștigat-o în fața principalilor furnizori de imputuri, firme multinaționale cu renume, se datorează și seriozității fermierilor, care au avut, și ei, încredere în recomandările noastre, și care, în final, le-au adus beneficii considerabileâ€, a precizat Liviu Cojoc. O trilaterală. Fermieri – Dafcochim – Multinaționale. Și cu sprijin bancar.

Vânzări în creștere an de an

Vorbind despre dinamica vânzărilor din ultimele două decenii, directorul general al companiei Dafcochim a arătat că an de an acestea s-au aflat pe o pantă ascendentă. „An de an am avut o creștere în business-ul de pesticide, în agricultură, dar nu neaparat pentru că ne-am lărgit portofoliul de clienți, ci pentru că foarte mulți clienți și-au achiziționat în timp terenuri noi. Anual am crescut vânzările cu circa 10-15%, ajungând până la 20 de procenteâ€, a menționat mândru Liviu Cojoc.

Echipa de vânzări, condusă de Marinel Ștefan

Echipa de vânzări Dafcochim Agro este condusă de directorul general Marinel Ștefan, care a mulțumit, la rândul său, partenerilor, fermieri și multinaționale, și colegilor săi. „În primul rând, se cuvine să aduc mulțumiri dumneavoastră, agricultorilor, pentru că ați ales să fiți partenerii noștri, și nu în ultimul rând echipei de vânzări pe care Dafcochim o deține: Oana Moldovan, Ilie Coroja, Olimpiu Oana și Liviu Ștefan. Vă urez succes și dumneavoastră, bineînțeles mulți ani de acum înainte împreună cu Dafcochimâ€, a menționat Marinel Ștefan.

De asemenea, pe perioada simpozionului în echipa Dafcochim a fost cooptat și Bogdan Chiru, care va ocupa funcția de director de vânzări pe zona Sibiu – Covasna – Harghita – Brașov.

Liviu Timar, mereu aproape de fermieri

La simpozion a participat și Liviu Timar, director executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Mureș, unul dintre specialiștii de vază în domeniul agriculturii din județul Mureș. „Particip la acest simpozion având în vedere că pentru a putea da anumite răspunsuri fermierilor din județ trebuie să fii la curent cu tot ce există nou pe plan mondial. La simpozionul Dafcochim participă firme din Europa și este normal să fim și noi la curent cu tot ce este nou în Europa, să aplicăm informațiile și la noi în țarăâ€, a declarat Liviu Timar.

Mora Acațiu, lobby pentru subvenții europene

Principalul producător de hamei din România, proprietarul companiei Moragroind Târgu-Mureș și totodată președintele Asociației producătorilor de Hamei din România, omul de afaceri Mora Acațiu, s-a declarat mulțumit de calitatea informațiilor dobândite la simpozionul Dafcochim, fiind de părere că „echilibrul dintre mediu și cultura pe care o cultivăm este o balanță la care trebuie să fim foarte atenți.†„Ce propunem noi, agricultorii, ministrului Agriculturii, este să fie înconjurat de specialiști care au lucrat în practică foarte mult, care au cunoștințe și care pot lua măsuri de legiferare a anumitor activități specifice agriculturii. Asta înseamnă subvenții la nivel european, noi tehnologii la care trebuie să fie înscrise noi soiuri și o serie de probleme la care deocamdată nu avem rezolvare în România: vorbim de boli și de culturi. Sunt mai multe probleme de rezolvat la care specialiștii din Ministerul Agriculturii pot să își aducă un aport extraordinarâ€, a afirmat Mora Acațiu.

Ionică Pop vrea fiscalitate mai mică

La simpozionul Dafcochim a participat și Ionică Pop, proprietarul Ceragrim Ungheni. Societatea deține peste 1.300 de ha de teren cultivate, două ferme mari de bovine și un complex de creștere a porcilor și o fabrică de nutrețuri. Pop a afirmat că una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă marii fermieri din România este fiscalitatea exagerată. „Pe parcursul anului 2013 am întâlnit două probleme mai dificile, una legată de secetă și cealaltă legată de prețurile care au fost cu 50% mai mici comparativ cu anul anterior. De asemenea, din păcate, în anul 2014, odată cu modificările din Codul Fiscal s-a introdus o nouă taxă, de 1,5%, pe toate activele existente în fermele zootehnice și unitățile de producție din agricultură, care ne împovărează foarte mult bugetele și ca atare foarte multe firme vor intra, cred, în faliment, ținând seama că marea majoritate a capacităților din agricultură nu sunt populate la capacitate maximăâ€, a arătat Ionică Pop.

Implicarea statului, solicitată de Ilie Cheșa 

Proprietar al unei ferme în Cristești unde cultivă cereale și plante tehnice, Ilie Cheșa, a scos în evidență faptul că prețurile de vânzare ale produselor sale sunt mult prea mici comparativ cu investițiile făcute în tehnologizare. „Chiar dacă în 2013 ne-am confruntat cu o perioadă acută de secetă care ne-a influențat producția, cel mai mare impediment a fost valorificarea producției, faptul că deși a fost producție bună în 2013, abia s-au obținut prețuri care să acopere cheltuieile. Foarte multe ferme care au avut ghinionul să facă tehnologii cum ar trebui au rămas cu datorii din păcate, după un an de muncăâ€, a explicat Ilie Cheșa. „Trebuie să găsească și statul mijloace de a interveni în valorificarea producției. De exemplu, în Ungaria o mare parte din producție este preluată de stat și pe urmă o revinde. În felul acesta se asigură un preț de care fermierul ține cont atunci când își face bugetul de venituri și cheltuieli astfel încât să poată obține profit. Din nefericire, la noi statul nu se implică. Cei care comercializează produsele fac front comun și pun niște prețuri care nu prea sunt acoperitoare. Fermierii sunt încă batjocoriți după ani de muncăâ€, a adăugat fermierul din Cristești.

Balogh Jozsef cere prețuri corecte

Fostul consilier județean Balogh Jozsef a apreciat discuțiile din cadrul simpozionului ca fiind foarte interesante și utile. Fermierul crede că ideile prezentate de colegii săi din 8 județe ar trebui materializate.

„Dacă se continuă în ritmul acesta, cu prețul la motorină de 6 lei per litru, nesubvenționată, și prețul cerealelor, mă refer la grâu, porumb boabe la prețul maxim de 49-55 de bani, la anul ne vom întâlni numai cu jumătate dintre fermierii care au venit aici pentru că nu vor mai putea suporta cheltuielileâ€, a declarat Balogh Jozsef. E concretizat: în 2013 a cultivat, la Gornești, 50 de hectare de grâu, 80 de hectare de porumb, precum și mai multe hectare de lucernă și ovăz pentru ferma sa de cai.

Potrivit acestuia, până în 2012 prețul grâului era de 1 leu și 10 bani per kilogram, iar în prezent grâul se vinde cu maxim 55 de bani kilogramul. „La fel și porumbul, anul trecut se vindea cu 1 leu kilogramul, astăzi cu maximum 55 de bani. E o problemă care nu se mai poate tolera pentru că dacă vrei să păstrezi porumbul sau grâul, costul uscării a 100 de tone este de 5.000 lei. La 100 de tone să pierzi 5.000 de lei este foarte mult. Eu m-aș îndrepta către creșterea animalelor, și anume animalele de carne: porci și bovine pentru că nu merită să vinzi la prețul de 50-60 de bani kg. Mai bine încercăm să închidem acest circuit și să creștem animale pentru carneâ€, a menționat Balogh Jozsef.

Marian Pogăcean propune schimbări la exporturi

Directorul Unității Fitosanitare Târgu-Mureș, Marian Pogăcean, deține în localitatea Sânpetru de Câmpie o fermă de 600 de hectare de teren specializată pentru producerea de semințe de cereale și plante tehnice. „Anul 2013 a fost unul relativ bun din punct de vedere al producției. Probleme au fost în schimb de valorificare a producției, prețurile care s-au practicat fiind foarte scăzute și nu toată lumea a reușit să închidă anul pe profit sau pe profit mai substanțial, care să permită o dezvoltare ulterioarăâ€, a spus Pogăcean. „O altă problemă mare a fost că s-au însămânțat hibrizi cu umidități mari la recoltare și cum nu sunt spații de depozitare și nu avem uscătoare, porumbul a mucegăit și a trebuit să fie valorificat la prețuri cu mult sub cel al prețului de costâ€, a completat producătorul de semințe.

Totodată, șeful Unității Fitosanitare Târgu-Mureș a fost de părere că se impune creșterea valorii subvențiilor din domeniul zootehniei. „Aș mări puțin subvenția la animale și vorbesc în primul rând la cea de vaci, porci, oi, pentru că noi avem probleme cu valorificarea cerealelor și a furajelor, cu valorificarea pajiștilor, a fânețelor și pășunilor, deoarece consider că numărul animalelor – șeptelul – este insuficient. Atunci aș mări puțin subvenția pe partea de zootehnie pentru a se crea posibilități de valorificare superioară a cerealelor. Încercăm să producem cereale și să le dăm la export, dar nu înțeleg de ce trebuie să dăm cereale și să nu dăm la export carne, lapte, ouăâ€, a spus Marian Pogăcean.

Bursa cerealelor, așteptată de Valentin Mărginean 

Unul dintre fermieri de top din județul Mureș este Valentin Mărginean, care împreună cu cei doi frați ai săi gospodărește, în zona municipiului Târnăveni, o fermă cu peste 1.100 de hectare de teren cultivat cu cereale și plante tehnice. La capitolul of-uri, fermierul în vârstă de 28 de ani a amintit prețurile nesatisfăcătoare cu care se vinde producția agricolă, dar și creșterea alarmantă a numărului de animale sălbatice care produc pagube culturilor. „Principalele probleme pe care le-am avut anul trecut au fost prețul foarte mic oferit de marii comercianți și din acest punct de vedere sunt de părere că o bursă a cerealelor ar fi o mare realizare pentru agricultură. Munca efectivă nu reprezintă o problemă deoarece noi chiar avem utilaje foarte performante, în schimb există o mare problemă. Distrugerile provocate de animalele sălbatice, porci mistreți și căprioare. Pagubele sunt imense și doleanța noastră către autorități este să gestioneze mai bine numărul de animale sălbatice pe anumite arii, deoarece, în acest ritm, avem mai multe căprioare decât oi în sat și numărul porcilor mistreți este identic cu cel al porcilor domesticiâ€, a precizat foarte tânărul fermier Valentin Mărginean.

Dumitru Ormenișan mizează pe dobânzi subvenționate

Directorul executiv al companiei reghinene Sucmerom, Dumitru Ormenișan, s-a plâns de discrepanța dintre prețul european al materiilor prime și prețul românesc al produselor finite. „Toate materiile prime sunt foarte scumpe în raport cu prețul de vânzare a produsului finit. Motorina se vinde la preț european, la fel toate imputurile, la prețuri europene, iar produsul finit, în cazul nostru mărul, este vândut la un preț mediu de 2,5 euro în străinătate, în timp ce în piețele din România prețul e de 2,5 lei, ceea ce înseamnă că producătorul vinde cu 1 – 1,5 lei kilogramul. Când ieșim pe piață cu merele, prețul lor este de patru – cinci ori mai mic decât cel practicat pe piața europeană. E foarte greu să fii rentabil în condițiile acesteaâ€, a declarat Dumitru Ormenișan. „Eu m-aș axa pe politici agrare favorabile producătorului și mai puțin pe subvenții. Nu e o soluție să subvenționezi pe cineva și să îl lași de capul lui apoi. O soluție pentru problemele noastre ar fi dobânzile subvenționate de către stat. De ce să îmi dai o sumă pe hectar? Mai bine ajută-mă să îmi iau un credit agricolâ€, a completat directorul executiv al Sucmerom.

Vasile Duma vrea stoparea importurilor dubioase

Proprietarul companiei Silvaur Impex Iernut, Vasile Duma, a declarat că anul 2013 a fost unul cu profit modest, printre cauzele menționate numărându-se prețurile mici de desfacere a produselor și importurile neloiale. „2013 pentru noi a fost unul destul de dificil. De fapt, am continuat ceea ce am făcut până acum din 2000 de când lucrăm în acest sistem, în domeniul creșterii porcilor, a păsărilor de ouă, a vacilor de lapte, a procesării cărnii și, nu în ultimul rând, a exploatării unei suprafețe de peste 700 de hectareâ€, a afirmat Duma. „Cei care au avut business doar în sectorul vegetal au avut un profit sub așteptări din cauza  prețurilor mici. Sigur, aceste rezultate influențează și rezultatele din zootehnie. Pe lângă aceasta, 2013 a fost destul de dificil din cauza unei concurențe neloiale pe care noi o avem din partea vecinilor, respectiv foarte multe importuri care vin din țările vecine, din Ungaria, Rusia și, în special, Polonia. Păcat este că cei care ar trebui să vadă și să ia măsuri pentru a contracara aceste importuri nu reacționează. Este în detrimentul nostru, al tuturor românilor, care sunt convins că ar dori să consume produse românești, mai ales că produsele importate chiar dacă sunt mai ieftine sunt sub produsele noastre din punct de vedere al calitățiiâ€, a mai spus proprietarul Silvaur Impex Iernut.

Ioan Borda propune controale stricte la graniță

Unul dintre fermierii de top din zona Reghin este Ioan Borda, care deține o livadă de mere de circa 25 de hectare, a cărei producție a fost afectată de seceta din anul 2012. Pe lângă acest impediment, fermierul a amintit prețurile prea mici și concurența neloială venită din partea unor firme importatoare de mere. „Din păcate, n-am reușit să îmi fac o livadă mai tânără, am una care se apropie de 30 de ani. Anul 2013 nu a fost prea bun. Lipsa precipitațiilor din 2012 a afectat producția din 2013. Ca atare, a fost mult sub așteptări, practic s-a lucrat în pierdere. Piața de desfacere, din păcate, în anul 2013 a fost mult sub anii anteriori, la fel ca și prețul mărului. Cred că lipsa controlului legumelor și fructelor la graniță ne afectează foarte mult. Se introduc în țară foarte multe fructe și legume fără documente sau cu documente false. Nu se plătesc fiscalitățiâ€, a afirmat Ioan Borda.

Eradicarea samsarilor, cerută de Dorel Istrate

Printre agricultorii care au reprezentat zona de câmpie a județului Mureș s-a numărat și Dorel Istrate, inginer agronom și fermier în localitatea Șăulia de Câmpie, cultivator de plante tehnice, grâu și porumb. „În 2013 m-am confruntat cu prețurile mici la cereale. Chiar dacă am avut producții foarte bune, am făcut undeva la 5.800 de kilograme la hectare la grâu, prețul fiind mic aproape mi-am acoperit cheltuielileâ€, a explicat Dorel Istrate. „Statul trebuie să intervină, să pună un preț standard, de referință și Direcția Agricolă nu trebuie să ne mai vândă producția samsarilor. La noi se face calculul pe țară, cât am produs, cât consumăm noi și cât avem surplus. Se știe cât surplus este și, samsarii, până acesta nu se exportă, nu ridică prețulâ€, a explicat fermierul din Șăulia.

Dobânzile subvenționate, crezul lui Constantin Pogăcean

La evenimentul organizat de compania Dafcochim a spus „prezent†și Constantin Pogăcean, fermier din localitatea Batoș, cultivator de porumb și cereale. „În total, cu tot cu pășuni, am 400 de hectare. Eu zic că problema cea mai importantă a tuturor agricultorilor sunt dotările cu utilaje noi și performanteâ€, a afirmat Constantin Pogăcean. „M-aș bucura dacă Guvernul sau Ministerul Agriculturii s-ar gândi la asta. Cel mai ușor lucru pentru toată lumea ar fi să subvenționeze dobânzile bancare, nu cred că ar fi un efort financiar mare din partea lor și atunci fermierii români ar putea să se utileze și în câțiva ani și-ar recupera înzecit investițiile făcute. De asemenea, mi se pare cam mult să plătești 2% la Fondul de Garantare. Eu zic că băncile s-ar plia pe nevoile noastre. E mai greu să faci o Bancă Agricolă, de aceea subvenționarea dobânzii ar fi soluția cea mai potrivităâ€

Claudiu Costea vrea lapte la preț de Coca Cola

Zona Sighișoarei a fost reprezentată, printre alți fermieri, și de Claudiu Costea, care conduce, din 2011, o fermă mixtă de cultură mare, de circa 330 de hectare de teren arabil plus pășune, unde sunt crescute 140 de vaci de lapte. Ferma se află pe raza comunei Nadeș, localitatea Țigmandru. „Noi, fermierii din România, vindeam în toamna anului 2013 cerealele undeva cu 50-60 de euro mai puțin pe tonă decât vindeau cei din vest. Discutam cu un coleg și ne întrebam de ce laptele nu e la preț de Coca Cola. Statul nu ne ajută pentru că nu vrea. Apar pe sticlă tot felul de domni care spun despre subvențiile acordate agricultorilor. Nu ne dau ei, subvenția n-am inventat-o noi, românii. Toate țările producătoare de cereale, carne și lapte au subvenții mult mai mari decât noiâ€, a subliniat Claudiu Costea.

Vasile Hangan solicită programe naționale

Administratorul Heliantus Prod Reghin, Vasile Hangan, a afirmat că societatea pe care o conduce are ca obiect de activitate pomicultura și procesarea laptelui și a declarat că responsabilii din Ministerul Agriculturii ar trebui să elaboreze un pachet de programe naționale care să vină în ajutorul agricultorilor. „Problemele din 2013 au fost seceta prelungită și cele legate de costurile mari, europene, și veniturile mici, adaptate la puterea de cumpărare a pieței autohtone. Schimbarea ar trebui făcută prin politici guvernamentale, nu prin subvenții, ci prin realizarea unor rețele de irigare. La fel, ar trebui gândite programe naționale pe pomicultură, cultură mare, zootehnie, pe activități agricole, de care să beneficieze toți agricultorii. Desigur, ar mai fi și problema accesului la credite. Noi nu întindem mâna ca să cerșim, dar ne dorim credite cu dobândă reduse pe perioada de investiție, pentru a ne putea procura utilaje, materiale biologice, chiar achiziții de suprafețe de terenâ€, a menționat Vasile Hangan.

Dezvoltare bilaterală

Multumirile și aprecierile dinspre fermieri a întregii colaborări cu Dafcochim s-au regăsit în fiecare luare de poziție a celor intervievați. Am găsit de cuviință să le reliefăm aici în loc de primele concluzii. Dincolo de cuvinte sincere și laudative, trebuie consemnat un loc comun al tuturor: recunoașterea în echipa companiei târgumureșene a unui partener – prieten colaborator la bine – dar și la greu, mai ales la greu, Dafcochim ținând de multe ori locul unei bănci, a unui finanțator  înțelegător și mai ales a unei firme românești ce știe ce e agricultura și cât e de greu să faci afaceri ca fermier independent și tocmai de aceea și-a câștigat respectul tuturor colaboratorilor. Fără să știe, fiecare i-a folosit declarația lui Liviu Cojoc: â€Nici noi nu ne-am fi dezvoltat fără agricultori și nici agricultorii fără noi, motiv pentru care îmi doresc să aveam aceeași colaborare și pe viitor, iar încrederea pe care Dafcochim a câștigat-o în fața principalilor furnizori de imputuri, firme multinaționale cu renume, se datorează și seriozității fermierilor, care au avut, și ei, încredere în recomandările noastre, și care, în final, le-au adus beneficii considerabileâ€.

Partea a doua a materialului dedicat simpozionului Dafcochim de la Eger, în care vom prezenta opinii ale reprezentanților companiilor multinaționale BASF, DuPont Pioneer, Dow AgroSciences și Timac Agro România, precum și ale unor fermieri de elită din Transilvania, va fi publicată în ediția de miercuri a cotidianului „Zi de Ziâ€.

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close