Gaură de 5 miliarde lei la Clinica de Medicina Muncii

Sediul Colegiului Medicilor din Județul Mures, str. Argeșului, nr.25, a găzduit o conferință de presă satelită simpozionului național “Semnalarea și declararea bolilor profesionale – practica actuală și provocări pentru viitor “, joi, 12 Februarie, de la ora 12.00. Evenimentul a fost dedicat aspectelor legislative privind bolile profesionale și necesității modificării urgente a legislației privind medicina muncii în România. La conferință au participat șef de lucrări dr. Horațiu Moldovan, șeful Clinicii de Medicina Muncii din Târgu-Mures, prof. univ. dr. Marilena Oarga, șef Clinica de Medicina Muncii din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Aristotel Cocârlă, UMF “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, dr. Doina Albert-Ani, președinte Asociația Transilvană de Medicina Muncii și dr. Doina Giurgiu, vicepreședinte Asociația Transilvană de Medicina Muncii, Spitalul Clinic Județean Sibiu.

Medicina muncii este specialitatea medicală care studiază relaţia om-muncă, adaptarea omului la muncă şi adaptarea muncii la persoana care o efectuează, o specialitate medicală extrem de vastă, de relaţie, care înglobează cunoştinţe din toate celelalte specialităţi medicale, dar care, la ora actuală, este la pământ. Casele de asigurări de sănătate decontează cazurile externate din unitățile sanitare cu personalitate juridică de medicina muncii, boli profesionale aflate în structura spitalelor, pentru care nu s-a confirmat caracterul de boală profesională, în condițiile respectării criteriilor de internare și în condițiile în care cazurile externate sunt persoane asigurate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Casele de asigurări de sănătate nu decontează mai mult de 25% din cazurile externate din unitățile sanitare cu personalitate juridică.

”Am decis împreună cu colegii din Asociația Transilvană de Medicina Muncii să organizăm acest simpozion, nu doar din punct de vedere științific sau ca necesitate de instruire periodică a medicilor de medicina muncii, dar mai ales pentru că ne confruntăm cu o serie de probleme  de ordin legislativ, nu doar de azi, ci de mult timp, iar acum am ajuns la capătul răbdării. Medicina muncii este Cenușăreasa medicinii neglijată de toate guvernele și parlamentele existente în ultimii ani. Spitalele merg în pierdere, Clinica de Medicina Muncii are 5 miliarde pierdere din cauza facturilor neplătite, anul trecut. Sunt servicii medicale, adresabiliate există și există și pacienți, dar este o aberație tot ce se întâmplă” a declarat dr. Horațiu Moldovan, șeful Clinicii de Medicina Muncii din Târgu-Mures.

Finanțarea, minge de ping-pong

Clinicile de medicina muncii internează bolnavi cu boală profesională confirmată sau cu suspiciuni de boală profesională, dar nu toate cazurile de suspiciune se dovedesc a fi ca atare. Din păcate, legislația care finanțează cazurile internate în clincile de medicina  muncii și boli profesionale este nu numai foarte restrictivă, dar și ambiguă.

”Cazul de boală profesională este finanțat de Casa de pensii, ea este cea care gestionează fondul de asigurare, iar cazurile care nu  se dovedesc a fi profesionale, rămân în finanțarea Casei de Asigurări de Sănătate, pentru că noi avem un criteriu strict de internare în care bolnavul trebuie să facă dovada că este asigurat. Logica simplă spune că, ceea ce nu se dovedește a fi profesional sau nu se cunoaște că este déjà profesional, trebuie finanțat de Casa de asigurări, dar legislația vine să amputeze din cazurile profesionale într-un mod absolut rău voitor”, a declarat dr. Marilena Oarga, șef Clinica de Medicina Muncii din Cluj-Napoca.

Secții reduse la compartimente

În forma actuală de funcționare a contractului cadru, casele de asigurări de sănătate nu decontează mai mult de 25% din cazurile externate din unitățile sanitare cu personalitate juridică, așadar, automat, 75% sunt pierderi, chiar dacă pentru acei bolnavi s-au cheltuit bani și s-au făcut investigații în urma cărora s-a ajuns la un diagnostic care dovedește că nu este boală profesională. Sistemul sanitar este veșnic subfinanțat, iar conducerile spitalelor județene le reproșează medicilor de medicina muncii că nu au venituri. La Cluj Napoca, secția clinică a fost redusă la un compartiment clinic cu 15 paturi care, în timp, probabil, va merge spre reducere în continuare.

” Ajutorul pe care mass-media îl poate aduce corectării acestei anomalii este în îmbunătățirea cifrei. Contractul cadru se încheie anual, iar procentul acesta se modifică tot anual, prin urmare suntem în timp pentru a reuși să obținem rezultate. Am avut și ani mai buni, anul trecut am avut 40%, am avut și de 70%, dar situația de acum este îngrijorătoare. Bolnavii care vin la noi, au asigurare în sistemul public și sunt asigurați și pentru boala profesională și riscuri de accidente la locul de muncă, deci pentru ei se plătește în două direcții. Iar când este vorba de fi decontat acest serviciu, nu mai sunt bani. Deci, trebuie făcută ordine, noi trăim din acești bani, subfinanțarea duce la colaps” a mai adăugat Marilena Oarga.

Maratonul consultațiilor

În legătură cu serviciile de medicina muncii care se prestează în sistem  privat, există la momentul actual aberații neînțelese și neacceptate de medicii de medicina muncii.  Un medic de familie se ocupă de maxim 2000 de pacienți, iar în situația în care numărul acestora este mai mare, sunt nevoiți să mai angajeze un medic. La nivel național, există situații în care un medic de medicina muncii are și  câte 40.000 de angajați. Se întâmplă consultații acolo sau nu se întâmplă?!

3000 de angajați. Atât!

”Practic, nu știu dacă mai este o altă specialitate în medicină care să aibă și un corespondent de etiologie profesională. Astmul bronșic, de exemplu, doar 4%, cel mult 6% din totalul cazurilor de astm este profesional, dar, totuși, există. Hepatita cronică este, în cele mai multe situații, neprofesională, dar poate fi și de acest tip la bolnavii care lucrează în domenii toxice hepatotrope. Medicina practicată așa cum este concepută de la începuturile existenței sale, este o specialitate frumoasă, un sistem multidisciplinar, dar care necesită timp, te obligă la cunoștințe multiple pentru a te descurca în diagnosticarea corectă și de calitate, este latura profilactică care impune anumite obligații profesionale de a fi mereu lângă angajator pentru a vedea unele aspecte de la locul de muncă. Altfel poate rezolva un medic care are 2000-3000 de angajați, și altfel unul cu peste 10.000 de angajați. Pentru a nu neglija patologia ocupațională, este obligatorie limitarea numărului de angajați aflați în supravegherea medicală anuală a unui medic de medicina muncii, până la 3000”, a declarat prof. univ. dr. Aristotel Cocârlă.

Lăsat în coadă

În mare parte, serviciile private au interes economic și dorința unui câștig financiar cât mai mare, motiv pentru care practică tarife care nu au nici o legătură cu prestația medicală.

” Sunt în practică tot felul de mușamalizări a situației, de fapt. Se întocmește un dosar în care angajatorul dorește să fie asigurat în fața legii cu costurile cele mai mici, dar pentru că este o piață, iar medicul de medicina muncii rareori poate avea propriul său cabinet, este lăsat la final, iar de multe ori tariful acestuia este pus la bonus, ceea ce nu este deloc corect din punct de vedere al fondurilor cheltuite. Dorim un model unic de contract între angajator și medicul de medicina muncii” a declarat dr. Doina Albert-Ani, președinte Asociația Transilvană de Medicina Muncii.

Acces la dosarul electronic

O altă problemă dezbătută în timpul conferinței a fost lipsa comunicării datelor medicale între medicul de medicina muncii și medicul de familie, imposibilitatea eliberării prescripțiilor medicale de către medicul de medicina muncii pentru afecțiunile profesionale și legate de profesie. Nimeni nu controlează activitatea de medicina muncii și se fac o serie de abuzuri. Medici din foarte multe specialități se confruntă cu boli profesionale, dar nu sunt instruiți să recunoască, iar activitatea de medicina muncii nu este reglementată sub nici o formă în legea 95. Dosarul electronic de sănătate ar trebui să ușureze munca medicilor, dar și să faciliteze accesul românilor la tratament. Pe lânga datele persoanele ale fiecăruia, dosarul electronic va cuprinde si istoricul medical, alergiile, imunizările făcute, rezultatele de la testele de laborator, documentele produse în timpul procedurilor medicale si alte informații de acest tip.

”Nimeni nu s-a gândit la starea de sănătate a angajatului, ceea ce facem noi, rămâne stocat doar în dosarele noastre. Nu este normal să plimbi un pacient pentru a colecta informații despre starea lui de sănătate, la medicul de familie sau alți specialiști, pentru că informatizarea nu există. Este logic și vital în acest mileniu informatic, să existăm și noi în dosarul pacientului. Din păcate, este un sistem sanitar în care s-a încercat o reformă, dar dintr-o clădire cu 10 etaje, reforma a rămas la parter” a declarat dr. Doina Giurgiu, vicepreședinte Asociația Transilvană de Medicina Muncii.

Totodată, medicii de medicina muncii solicită redactarea și aprobarea prin OMS și OMM al ghidurilor de diagnostic în tratamentul bolilor profesionale și recunoașterea cancerului cutanat cauzat de expunerea la radiații UV, prin completările hotărârii guvernamentale. De multe ori, angajatul se retrage din activitate fără a fi diagnosticat de o boală profesională. Dar practica medicinii a demonstrat, de-a lungul timpului, că foarte multe din aceste boli apar după o latență mai îndelungată, după ce el nu mai lucrează și nu are un medic specialist care să-l evalueze.

Amalia VASILESCU