Identitatea culturală în contextul globalizării la UPM

Aula Magna a Universităţii “Petru Maior” a găzduit joi, 28 mai, deschiderea lucrărilor celei de a doua ediţii a conferinţei internaţionale “Globalizare, dialog intercultural şi identitate naţională”, eveniment organizat de Institutul de Studii Multiculturale Alpha, în colaborare cu Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş şi Institutul de Studii socio-umane „Gheorghe Şincai” al Academiei Române.

Fenomen care îl trăim cu toţii

Deschiderea festivă a a fost onorată de prezenţa conducerii UPM, prof.univ.dr. Călin Enăchescu, rector al universităţii, prof.univ.dr. Cornel Sigmirean, preşedinte al Senatului Universităţii „Petru Maior”, prof. univ. dr. Iulian Boldea, decanul Facultăţii de Ştiinţe şi Litere, senatorul Marius Paşcan, şi viceprimarul Târgu Mureşului Claudiu Maior. “Conferinţa îşi propune în primul rând să clarifice o serie de probleme legate de relaţia dintre cele două noţiuni care constituie o ecuaţie importantă, fenomenul globalizării, care are tendinţa de a nivela lucrurile şi specificul naţional pe de altă parte. Aceasta din urmă este o componentă importantă, iar ecuaţia această este într-un fel mediată tocmai de comunicarea interculturală. Globalizarea este un fenomen care îl trăim cu toţii, nu e un fenomen abstract, pe care îl simt toţi oameni care participă vrând, nevrând la globalizare, prin reţelele de socializarte, prin comunicarea pe internet, prin diverse modalităţi care fac din fericire, sau din nefericire, ca această comunicare să fie instantanee”, a precizat în deschiderea conferinţei prof.univ.dr. Iulian Boldea decanul Facultăţiii de Ştiinţe şi Litere.

 “Suntem victimele globalizării”

Reprezentanţii UPM au salutat demersurile conferinţei de a găsi soluţi asupra fenomenului globalizării, în special în ceea ce priveşte păstrarea identităţii prin dialog intercultural. “Tema conferinţei este una de provocare pentru participanţi, legat de globalizare, de dialogul intercultural, de identităţi, subiecte aproape cotidiene ale vremurilor noastre, în măsura în care dorim să ne apărăm identitatea. Se pare că suntem victimele globalizării, şi oricâte eforturi am face să o păstrăm, nu reuşim. Nici limba, nici trăsăturile identitare cu care ne-am născut sau pe care le-am fi putut radiografia la un moment dat. Ne aducem aminte că în secolul al XIX-lea românii au încercat, sub influenţa Şcolii Ardelene, al Şcolii de la Blaj, al “ciparienilor” cum le spunea Titu Maiorescu, să creeze o limbă pe o altă structură, dar nu au reuşit. Oricât au încercat românii să-şi declare dragostea în latina lor, continuă şi azi să facă declaraţii de iubire în limba rusă. Aşa se întâmplă şi astăzi, oricât am încerca să ne păstrăm identitatea, e clar că fenomenele care sunt azi în prim plan, ca mentalitate şi cultură, ne vor domina. În acest context, sunt convis că această conferinţă va reprezenta un succes, mai ales în planul recunoaşterii noastre naţionale şi internaţionale”, a menţionat preşedintele Senatului UPM, prof. univ. dr. Cornel Sigmiream, directorul Institutul de Studii socio-umane „Gheorghe Şincai” al Academiei Române.
 Vom mai avea o identitate culturală, sau chiar una naţională ?

Senatorul Marius Paşcan a subliniat în deschiderea conferinţei necesitatea creionării unei identităţi care să-şi găsească locul în acest fenomen al globalizării. “Această tematică va rămâne valabilă şi un deceniu de acum încolo, cea privind globalizarea, identitatea şi comunicarea interculturală. Ea priveşte îndeaproape şi Târgu Mureşul. După cum ştiţi aici, la Târgu Mureş, în acest judeţ convieţuiesc mai multe etnii, şi acest fenomen la globalizării ne preocupă pe toţi. Ce se întâmplă cu identităţile naţionale ? Vor mai exista ele câtă vreme astăzi, într-un fel sau altul, peste noapte devenim cetăţeni universali, care nu suntem legaţi de un loc anume, nici din punct de vedere al domiciliului, al pregătirii sau al locului de muncă ? Perspectiva care ni se oferă tuturor este una globală. Prin urmare vom mai vea o identitate culturală, sau chiar una naţională câtă vreme este acest deziderat al Europei naţiunilor? Pur şi simplu ne vom trezi atraşi în acest circuit globalizator şi nu mai avem la ce identităţi la care să ne raportăm. De aceea cred că este şi rolul participanţilor la această conferinţă, din punct de vedere al cercetărilor, de a creiona un cadru în care ne vom regăsi în următorii zece ani. În ce direcţie vom evolua, şi dacă vor mai fi valabile aceste identităţi naţionale, culturale şi despre ce dialoguri identitar culturale vom vorbi câtă vreme identităţile se diluează în acest spaţiu corporatist al globalizării”, a menţionat senatorul Marius Paşcan.

Lucrările conferinţei indexate în catalogul Web of Science

Lucrările pe secţiuni din cadrul conferinţei (comunicare, relaţii publice, ştiinţe politice, jurnalism, psihologie, literatură, lingvistică, istorie şi studiul mentalităţilor, ştiinţe sociale şi management sau ştiinţele educaţiei) se bucură de prezenţa unor oaspeţi din ţară şi străinătate, volumul conferinţei urmând a fi evaluat în vederea indexării de către institutul american de scientometrie Thomson-Reuters, în catalogul Web of Science. “Prin amploarea dezbaterilor şi prin anvergura personalităţilor participante, conferinţa internaţională “Globalizare, dialog intercultural şi identitate naţională” se va constitui, suntem convinşi, într-un moment de referinţă al cercetării ştiinţifice din spaţiul transilvan, fiind încă o dovadă a prestigiului de care se bucură Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureş în cadrul comunităţii academice naţionale şi internaţionale”, a precizat Iulian Boldea.