Administratie

Brandingul judeţului Mureş, proiect în premieră pentru România

3A„Judeţul Mureş – Brand Loading”, prima conferinţă de branding despre judeţul Mureş a fost dedicată unor invitaţi din ţară şi din străinătate care au vorbit despre felul în care văd judeţul Mureş şi despre oportunităţile pe care acesta le are, pentru crearea unui veritabil brand de regiune. Conferinţa a fost organizată de Consiliul Judeţean Mureş joi, 4 iunie, în Sala Mică a Palatului Culturii din Târgu-Mureş şi i-a avut invitaţi pe Vasile Sebastian Dâncu – sociolog şi preşedintele Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), Constantin Chiriac – directorul general al Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu, colonelul Michael R. Carrington – directorul general al Fundaţiei Internaţionale „Maria Nobrega”, stabilit în satul mureşean Archita, scriitorul Dacre Stoker – strănepot al scriitorului Bram Stoker, întemeietorul mitului despre contele Dracula şi Charlie Ottley – scriitor şi prezentatorul seriei de documentare „Wild Carpathia”, program difuzat de postul de televiziune Travel Channel.

3B Proiect fără conotaţie politică

În discursul său de bun venit adresat oaspeţilor, Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, a subliniat necesitatea ca brandul judeţului Mureş să fie realizat în mod profesionist, pentru societate şi fără nicio conotaţie politică. „Proiectul îşi propune ca identitatea noastră să capete şi o faţă comercială, cu ghilimelele de rigoare, însă această faţă, această identitate să se facă într-un mod profesionist care înseamnă înainte de orice neutralitate. Din capul locului doresc să precizez împrejurarea că nu se doreşte a fi un proiect politic. Acest proiect nu trebuie să aibă vreo conotaţie politică. Lucrurile se fac de către profesionişti pentru societate. Datoria politicienilor însă este să ofere plaformă. Suport. Cred că astăzi această premieră de a încerca să ajungem la un brand de judeţ va fi însoţită de alte proiecte care să îl multiplice”, a afirmat preşedintele Consiliului Judeţean Mureş. „Această platformă pe care o să o oferim va fi preluată de Târgu-Mureş, Sighişoara, Sovata, Reghin şi în acest context fiecare să investească în profesionişti pentru a crea ceva credibil, ceva care să aibă legătură cu identitatea noastră şi care să ne reprezinte”, a adăugat Ciprian Dobre.

Totodată, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş a mulţumit tuturor celor implicaţi în demararea proiectului de branding al judeţului Mureş. „Trebuie găsit acel filon care are osatură în conştiinţă şi poate fi reprodus pe piaţă. Asta înseamnă branding. Invitaţii noştri au încercat să fie dintre cei mai autentici dintre cei care pot să spună ceva despre România, dintre cei care au făcut deja câte ceva sau poate mai mult decât noi pentru România şi pentru noi. Mulţumesc echipei Consiliului Judeţean”, a menţionat Ciprian Dobre.

Oamenii, la temelia construcţiei unui brand

Conferinţa a fost deschisă de Vasile Sebastian Dâncu, care a susţinut prezentarea „Buricul Pământului şi centrul ţării”, prilej cu care a subliniat importanţa oamenilor în construirea unui brand local. „Când am fost invitat mi s-a părut o încercare extraordinar de interesantă să studiez construcţia unui brand dintr-o comunitate care are încă nevoie de unitate. Atunci când vorbim despre brand contează oamenii din comunitatea respectivă şi acesta este un lucru mai important decât cum îl văd ceilalţi şi aşa cum spunea domnul preşedinte al Consiliului Judeţean, brandul trebuie să fie un program care să inspire comunitatea, care să o ducă pe o direcţie. Capitalul cel mai important al unui oraş, al unui judeţ sau al unei regiuni sunt oamenii, asta e foarte clar”, a punctat preşedintele IRES.

Oaspetele de la Cluj Napoca şi-a expus apoi viziunea, din punct de vedere al unui sociolog, cu privire la un proiect reuşit de branding.

„Programele de city branding ar trebui să aducă alături de specialişti, proiectul oamenilor de pe stradă, locuitorilor. Şi atunci ar trebui făcute câteva studii iniţiale, pentru a vedea în primul rând cum îşi imaginează oamenii judeţul, apoi cum îşi imaginează fiecare localitatea pe care o are”, a spus Vasile Sebastian Dâncu, înainte de a prezenta rezultatele unui studiu pilot realizat recent despre Târgu-Mureş, pe un eşantion de 700 de persoane, cu o marjă de eroare de 4%. „O să vedeţi că uneori românii şi maghiarii au aceeaşi proiecţie despre anumite lucruri, alteori au proiecţii diferite despre asta şi este un lucru despre care trebuie să ţinem cont. Nu se poate impune când e vorba de brand prin vot sau prin majoritate anumite elemente”, a arătat preşedintele IRES.

Potrivit studiului realizat de IRES, 68% dintre locuitorii municipiului Târgu-Mureş au răspuns că direcţia de dezvoltare a oraşului este bună. „E mult mai bună decât percepţia despre ţară şi pornind de la această cifră există psihologic o atmosferă bună pentru a construi asemenea tipuri de programe. Dacă ne uităm la etnii, 73% dintre români au spus că oraşul e într-o direcţie bună, procent care e de 60% pentru populaţia de etnie maghiară. Asta înseamnă că maghiarii sunt mai puţin mulţumiţi de zona spre care merge oraşul”, a afirmat Vasile Sebastian Dâncu.

Potrivit preşedintelui IRES, la întrebarea „Care credeţi că sunt punctele tari ale oraşului?”, principalele răspunsuri au fost următoarele: 12% curăţenia, 10% Complexul de Agrement şi Sport „Weekend”, 8% convieţuirea dintre etnii şi 5% civilizaţia şi cultura. „Brandul nu se construieşte nici în laborator, dar nu se construieşte nici numai cu consultarea populaţiei. Trebuie găsit un echilibru între ceea ce vrea populaţia şi ceea ce propun arhitecţii acelui brand”, a conchis Vasile Sebastian Dâncu.

2B Pledoarie pentru o agendă culturală locală

Conferinţa a continuat cu prezentarea susţinută de directorul general al Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu care şi-a început discursul arătând că „oamenii sunt cea mai importantă bogăţie a unei comunităţi”. Profesionist recunoscut pe plan mondial în domeniul managementului cultural, Constantin Chiriac a sesizat câteva aspecte utile pentru realizatorii brandului judeţului Mureş. „Un lucru foarte grav pe care îl semnalez: nu e niciun eveniment care să atragă românii, maghiarii sau străinii la Târgu-Mureş. Sau în judeţul Mureş. Nicio activitate imaterială. Ăsta este un lucru foarte grav”, a spus Constantin Chiriac. „Fără dialog nimic nu se poate întâmpla. Stăm la această întâlnire şi cred că era important ca alături de noi, români, şi de trei străini, să fie şi cineva din partea maghiară, cineva din partea maghiară. Pentru că este o zonă etnică foarte bogată şi studiul ne arată că există o toleranţă pe care dumneavoastră vă puteţi baza şi pe care puteţi să construiţi un lucru sănătos”, a adăugat fondatorul Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu.

Potrivit oaspetului sibian, era foarte important ca municipiul Târgu-Mureş să aplice pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. „Nici în această clipă nu este foarte târziu, în condiţiile în care aveţi această cercetare extraordinară care poate fi pusă în aplicare”, a precizat Constantin Chiriac care a făcut apoi o minianaliză a studiului sociologic despre Târgu-Mureş realizat de IRES. „E foarte grav că n-am văzut teatrul pus acolo ca motiv de atracţie. N-am văzut deloc activitatea artistică. Aveţi o Cetate extraordinară şi câteva iniţiative culturale extraordinare, dar nicăieri nu am văzut o agendă culturală. Nici măcar în acest studiu. Este fundamental ca o comunitate să aibă o expresie a respectivei comunităţi. O comunitate este compusă din oameni. Există o diversitate care ne arată un lucru cert: că există toleranţă, există ospitalitate. Credeţi-mă, se poate crea o agendă culturală, pornind de la specificitatea acestui oraş şi acestei regiuni, pornind de la lucruri simple. Ce înseamnă calendarul religios al fiecărei comunităţi, a fiecărei zone. Români, maghiari, germani, evrei şi aşa mai departe. Ţigani. Ce înseamnă calendarul laic, ocupaţional. Ce înseamnă specificitatea acestei regiuni prin atracţii turistice, prin tot ceea ce ţine de istorie şi de patrimoniu”, a mai spus Constantin Chiriac.

Apel la conservarea patrimoniului arhitectural

„Adoptat” cu drag de comunitatea din Archita, unde a renovat casa „von Sternberg” care va deveni centru UNESCO pentru cunoştinţe tradiţionale, colonelul Michael R. Carrington a mulţumit conducerii Consiliului Judeţean Mureş pentru oportunitatea de a lua cuvântul în cadrul conferinţei şi a vorbit despre importanţa conservării patrimoniului arhitectural şi regenerarea sustenabilă. „Toate acestea sunt cuvinte măreţe, dar ştim cu toţii ce înseamnă şi ştim cu toţii că odată ce ne-am pierdut moştenirea arhitecturală şi tradiţia culturală, acestea s-au dus pentru totdeauna, nu se mai întorc niciodată. Mesajul meu este ca toţi cei prezenţi, de la cei mai tineri până la vârstnici, suntem datori să conservăm aceste moşteniri pe care le avem de mii şi mii de ani”, a îndemnat britanicul îndrăgostit de meleagurile mureşene.

Directorul general al Fundaţiei Internaţionale „Maria Nobrega” a rememorat apoi modul în care a făcut cunoştinţă cu satul Archita de lângă Sighişoara, care va găzdui în acest an a doua ediţie a unui eveniment cultural cu invitaţi internaţionali. „Acest sat seamănă foarte mult cu satul în care am crescut eu, în estul Angliei”, a afirmat colonelul Michael R. Carrington. „La festivalul de la Archita vor fi invitaţi cântăreţi de operă din Viena, muzicieni internaţionali. Suntem la treabă, suntem patrioţi români adevăraţi”, a spus, mai în glumă, mai în serios, colaboratorul Casei Regale Britanice.

Colonelul care are o legătură strânsă de prietenie cu Prinţul Charles şi-a încheiat discursul în stilul caracteristic, oferind răspuns auditoriului la propria întrebare, „De ce suntem aici?”. „În toţi aceşti ani nu am găsit decât un răspuns, e un răspuns care mi se potriveşte mie, poate nu vi se potriveşte dumneavoastră. Răspunsul la întrebarea „De ce suntem aici?” este pentru că suntem. Gândiţi-vă la asta!”, a conchis directorul general al Fundaţiei Internaţionale „Maria Nobrega”.

Despre „turismul responsabil cu vampiri”

Despre „Dracula, brandul şi mureşenii” a vorbit scriitorul Dacre Stoker, nimeni altul decât strănepotului scriitorului Bram Stoker, supranumit şi „întremeietorul genului horror”. Britanicul a mărturisit că se simte dator să corecteze o serie de greşeli, una dintre acestea referindu-se la exagerările străinilor despre Transilvania, ţinut văzut ca un loc plin de vampiri şi lilieci care asaltează turiştii imediat după aterizarea avionului şi a propus „turismul responsabil cu vampiri”. „Mai mulţi prieteni mi-au spus că trebuie să le spun românilor să promoveze această poveste, să o spună aşa cum este pentru că ştiu, există realitatea istorică, Vlad Dracul, şi există mitul contelui Dracula. De ce nu spuneţi istoria lui Vlad Dracul aşa cum a fost ea în realitate, în mod coerent şi consistent? Pentru că am văzut, de atâtea ori călătorind prin lume, oamenilor le place să creeze propria lor interpretare, propria lor poveste. Dumneavoastră sunteţi credibili, alţii scriind poveşti despre ce se întâmplă aici nu sunt credibili, dar dumneavoastră locuind aici aveţi credibilitate şi atunci cel mai bun lucru pe care îl puteţi face este să spuneţi povestea lui Vlad Dracul aşa cum a fost ea în realitate, povestea domniei lui”, a subliniat Dacre Stoker. „De asemenea, puteţi să prezentaţi partea de superstiţii care există, trebuie să găsim cum au luat naştere aceste superstiţii şi care era rolul lor”, a mai afirmat strănepotul lui Bram Stoker.

La finalul prezentării, Dacre Stoker a propus autorităţilor să exploateze în mod eficient şi unitar atât istoria reală, cât şi miturile din jurul contelui Dracula. „Asta e ideea mea, de ce să nu faceţi un loc, unde s-a născut această poveste şi unde să fie toate la un loc, şi partea istorică şi castel şi partea de superstiţii. Sunt a treia oară în România, de fiecare dată am fost câte zece zile şi am călătorit peste tot, la Târgovişte, Castelul Huniazilor, Palatul de la Bucureşti, Mănăstirea Cozia. Sunt multe locuri, dar aici le aveţi pe toate la un loc, în Sighişoara, şi s-ar putea face un centru cultural, nu tematic, ci un centru cultural în care să prezentaţi lucrurile aşa cum sunt, şi partea istorică şi partea de superstiţie. Poate ar fi bine să existe un punct de informare la Sighişoara şi ghizii turistici să aibă o poveste unitară, consistentă”, şi-a încheiat prezentarea Dacre Stoker.

Istoria şi biodiversitatea, puncte de atracţie

Cel de-al treilea vorbitor britanic, Charlie Ottley, a vorbit auditoriului despre „Mureşul în Wild Carpathia”, prilej cu care a subliniat importanţa patrimoniului natural. „În Marea Britanie, ideea preconcepută era că România este despre Dracula, despre ţigani, despre sărăcie. La aceste lucruri a contribuit foarte mult şi mass media din Marea Britanie care în ultima vreme a avut o campanie negativă, mai ales prin reportajele „Vin românii”. Mi-ar plăcea să fac o chestie, „Vin englezii”, şi să vină ei în România în vizită”, a spus prezentatorul TV care şi-a arătat disponibilitatea de a promova o imagine pozitivă a României în Marea Britanie. „Istoria României mă încântă în mod deosebit pentru că este specială în Europa. România a fost întotdeauna ca un tampon între occident şi orient şi datorită celor ca Vlad Dracul şi Ştefan cel Mare noi, cei din vestul Europei, nu scriem acum în arabă”, a mai spus Charlie Ottley, care nu a omis să vorbească şi despre arta culinară românească ca un punct de atracţie turistică.

Creaţia a trei culturi: română, maghiară şi germană

Printre numeroşii participanţi la conferinţă, moderată ireproşabil de Monica Avram, directoarea Bibliotecii Judeţene Mureş, s-au regăsit: Ovidiu Dancu – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Mureş, Nagy Zsigmund – subprefectul judeţului Mureş, Daniela Miheţ – arhitectul şef al Primăriei municipiului Târgu-Mureş, consilierii judeţeni Csep Eva Andrea şi Vasile Boloş, consilierul local Soos Zoltan, Vasile Gliga – preşedintele PSD Mureş şi unul din cei mai apreciaţi lutieri din judeţul Mureş, Vladimir Vasilescu – preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului Internaţional „Transilvania” Târgu-Mureş, Vasile Cazan – directorul Filarmonicii de Stat Târgu-Mureş, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean – preşedintele Senatului „Universităţii Petru Maior” din Târgu-Mureş, precum şi oameni de afaceri, directori de instituţii şi chiar elevi. „Lansarea unei asemenea iniţiative este de salutat. Asemenea dezbateri în Europa se poartă începând cu anii 90. După anul 2000 chiar au început să apară foarte multe studii, cărţi, a devenit aproape un subiect favorit pentru ceea ce înseamnă marketingul local pentru că aşa cum în Europa s-au construit identităţile naţionale, începând cu secolul al IX-lea, elitele identificând un anumit trecut, au creat imn, au creat sărbători naţionale, muzee, expoziţii care în final au construit naţiunea, astăzi noi construim identităţile locale. În cazul judeţului Mureş, ceea ce a prezentat domnul Dâncu poate reprezenta un reper pentru noi, trebuie să vedem în vedere patrimoniul cultural-civilizaţional, aspectele care ţin de interculturalitate deoarece suntem creaţia a trei culturi, română, maghiară şi germană, iar dacă cineva m-ar întreba ce aş propune pentru ca brand al judeţului Mureş care să fie azi reprezentativ, aş recomanda Palatul Culturii ca operă desăvârşită a culturii şi civilizaţiei, aş propune Lacul Ursu Sovata pentru că este un fenomen natural unic, aş propune Cetatea Sighişoarei pentru ceea ce înseamnă patrimoniul cultural UNESCO şi aş propune Reghinul cu arta prelucrării lemnului. Consider că ar fi elementele identitare ale brandului, dar noi trebuie să avem în vedere atât un brand general, cât şi branduri care ţin de turism, un brand al investitorilor, un brand al culturii, un brand al companiilor, pentru că în final noi, oamenii de cultură, care suntem implicaţi în ceea ce înseamnă construcţia identităţii va trebui să creem un album al elementelor identitare, ceea ce e esenţial”, a declarat, la finalul evenimentului, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean.

 

 

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close