Încurcate sunt căile culturii

Filarmonica cu sală plină, festival de film de scurt metraj, festival de teatru, expoziţii. Cu toate acestea târgumureşeanul spune, foarte sigur pe el, că evenimentul cultural al anului a fost distraţia din Cetate, din timpul “Zilelor târgumureşene”.

Cel puţin aşa reiese dintr-un sondaj recent făcut de Metro Media Transilvania. De aici se nasc două ipoteze: 1.Trăim într-un oraş cu mulţi tâmpiţi. 2. Cultura mureşeană are un caracter exclusivist.
În spaţiul transilvănean, puncte de reper pentru Târgu-Mureş sunt Clujul şi Sibiul. Dacă o comparaţie cu primul oraş nu poate fi echitabilă, ţinând cont de dimensiuni, Sibiul poate reprezenta un “concurent” pentru Târgu-Mureş.
În 2004, sibienii sunt “agresaţi” de festivaluri: Festival Internaţional de Jazz, Festival Naţional de Teatru Studenţesc, Festival de Teatru Internaţional, Festival de Teatru pentru copii “La Strada”, Festival de Artă Medievală “Cetăţi Transilvane”, Târgul Olarilor, Corso Summer Fest, Festival Internaţional de film documentar, etc. Am menţionat doar acele evenimente care au impact asupra publicului, creând o atmosferă de oraş cultural. În Târgu-Mureş, singurele evenimente de gen, care ar putea să aibă ecou, sunt Festivalul Internaţional de Teatru Imagine, care numai internaţional nu a fost, proiectul Fundaţiei “Scena” şi Festivalul de film de scurt metraj “Alternative”. Asta nu înseamnă că instituţiile de cultură din oraş nu funcţionează, unele făcând-o chiar bine.        
Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Mureş, crede că, “în momentul în care se recurge la manifestări de stradă, care să vină în faţa unui public larg puţin cunoscător se coboară ştacheta şi se atrag reproşuri pentru că nu se fac lucruri competitive”. Potrivit spuselor lui Băciuţ, o altă problemă a publicului este scindarea acestuia în funcţie de etnie, lucru care duce la lipsa omogenităţii.

Mediocritatea teatrului

Relaţia Teatrului Naţional cu publicul a avut mult de suferit în ultimii ani, spectacolele putând rar să mai umple Naţionalul. Sunt voci care  spun însă că numărul de locuri este mult prea mare pentru publicul din Târgu-Mureş. În acelaşi timp, Teatrul Naţional din urbe a cam dispărut şi din programul festivalurilor naţionale sau internaţionale de teatru. Oferta instituţiei târgumureşene nu a convins juriile de specialitate, drept pentru care nu a mai fost invitată să participe cu nici o producţie. De aceea sunt puţine şanse să intre în competiţia pentru Premiile Uniter 2004. În plus, Naţionalul a pierdut în ultima perioadă patru actori buni. De pildă, doar cu puţină vreme în urmă spectacolul Naţionalului târgumureşean “Pădurea”, după Ostrovski, în regia lui Alexandru Colpaci, programat să aibă loc la Cluj-Napoca, în 15 ianuarie, a fost amânat, deşi majoritatea biletelor erau deja vândute. Motivul invocat de conducerea Teatrului Naţional a fost îmbolnăvirea unuia dintre actori. În realitate însă, spectacolul s-a amânat din cu totul alte motive. În luna octombrie a anului trecut, actriţa Anca Florea a părăsit teatrul târgumureşean, preferând Sibiul, dar lăsând loc colaborării cu scena mureşeană. Rezultatul a fost spectacolul “Pădurea”. Între timp însă, înţelegerea făcută de directorii celor două instituţii, Cristian Ioan, respectiv Constantin Chiriac, a căzut. Astfel, Anca Florea nu a fost lăsată de Chiriac să joace în spectacolul de la Cluj-Napoca, în ciuda insistenţelor Naţionalului din Târgu-Mureş. Totuşi, spectacolul va avea loc în 12 februarie, locul Ancăi Florea fiind luat de o studentă a U.A.T.  Cu siguranţă, “bunele” relaţii dintre cele două instituţii constituie şi motivul pentru care Teatrul Naţional din Târgu-Mureş nu va fi, nici anul acesta, prezent la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, cea mai mare manifestare de acest gen din ţară.

Directorul Teatrului naţional, Cristian Ioan: “Scandalurile din interiorul Teatrului au dus la această deteriorare a relaţiei cu publicul. Imaginea Teatrului are mult de suferit de pe urma lipsei unui serviciu de impresariat şi promovare, serviciu pe care ni-l dorim cu adevărat. Pentru postul de impresar atistic sunt prevăzuţi în jur de 4 milioane pe lună. Ca urmare, la concurs s-au prezentat doi oameni. Nu am avut din ce alege. Vrem să înfiinţăm un asemenea serviciu, care va beneficia de un buget propriu”.

Lucian Moldovan