Kelemen Attila, lobby pentru fermieri la “Grand”

Printre oaspeţii prezenţi la deschiderea conferinţei privind plăţile directe din PNDR în perioada 2015-20120 organizată de Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală la Hotel Grand în perioada 22-23 ianuarie s-a numărat şi deputatul Kelemen Attila, vicepreşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor. “Consider că sunt prezent la acest eveniment nu neapărat în calitatea mea de deputat în Comisia de agricultură din Camera Deputaţilor ci ca medic veterinar de 44 de ani pe aceste meleaguri şi ca soţul unei fermiere în acest judeţ. Şi noi suntem crescători de bivine, crescători de cai care am petrecut o viaţă întreagă pe aceste meleaguri. În 1971, când am terminat medicina veterinară la Cluj , am fost repartizat în comuna Pănet, judeţul Mureş. Şi astăzi sunt locuitorul acestei comune. În afară de cei trei ani când ca am lucrat ca şi chirurg de cai în Statele Unite, nu am fost nicăieri în altă parte decât aici acasă. De aceea consider că este un lucru foarte important ca să ajutăm această îndeletnicire, agicultura, mai exact zootehnia în judeţul Mureş.Sper ca această conferinţă, pentru care îi felicit pe organizatori care au făcut un lucru deosebit şi important, să vorbim despre această perioadă 2015-2020, să învăţăm cum trebuie să abordăm Uniunea Europeană şi cum trebuie să profite agricultorii noştri, zootehniştii noştri de acei bani pe care Uniunea Europeană îi pune la dispoziţia noastră, cu care noi încă avem problem să-i atragem într-un mod legal cerut de Uniunea Europeană”, a precizat deputatul Kelemen Attila.

“Să abordăm lucruri noi într-un stil constructiv”

Deptutalul Kelemen a cerut sprijin din partea fermierilor prezenţi, cerându-le propuneri şi sugestii în vederea elaborării de strategii benefice fermierilor. “Cei care cunosc activitatea mea în Comisia de agricultură ştiu că susţinem foarte multe lucruri şi aşteptăm să primim acele observaţii de la fermieri cu care noi putem să îmbunătăţim activitatea într-un cadru legislativ cu care trebuie să meargă înainte România. Este deosebit de important fiindcă nimeni, sau foarte puţini din cei care stau în Parlament nu pot cunoaşte atât de amănunţit problemele agricultuirii, problemele intrinseci ale fiecărui sector al agriculturii cum pot cunoaşte fermierii. Trebuie să avem această conexiune , chiar zilnică dacă este posibil prin care noi putem să îmbunătăţim cadrul legislativ, fiindcă aşa cum se perconizează, în foarte scurt timp trebuie să abordăm lucruri noi într-un stil constructiv ca fermierii să fie câştigătorii acestor bani europeni”, a spus deputatul UDMR.

Nevoile fermierilor

Kelemen Attila a ubliniat sprijinul care trebuie acordat fermierilor , astfel ca aceştia să se poată dezvolta, în special nevoile primordiale premergătoare ajutorului financiar european. “Într-o discuţie foarte scurtă am abordat un exemplu pe care l-am spus de foarte multe ori la mai mulţi miniştrii ai agriculturii că degeaba vrei să dai pentru zootehnişti bani ca să cumperi animale, să ai de exemplu 20 de animale în fermă şi doar atunci vei primi nişte bani. Ajutorul acesta este oarecum ineficient fiindcă prima dată cu ce trebuie să începi ? Trebuie să asiguri nişte bani pentru răcirea spaţiului de cazare. În mod tradiţional, la noi în Transilvania mărimea unui grajd la un gospodar bun asigură loc pentru patru vaci, una sau două juninci gestante, oi sau cai necesari la munca în fermă. În mod tradiţional, locurile de unde vine eu, erau şi doi purcei cumpăraţi în august să fie porci graşi pentru Crăciun. Cam asta era ferma noastră tradiţională. Degeaba spunem că de mâine, să ai 20 de vaci. Asta înseamnă cel puţin 30 de locuri de cazare. Dacă nu dai la oameni nişte bani pentru asta, nimeni nu va avea animale. Ţi se pune că vei primi subvenţii, dacă ai minim 20 de vaci. E inutil, de aceea trebuie să primim nişte observaţii, să găsim modalităţi de a ajuta efectiv pe aceşti fermieri”, afirmă Kelemen Attila.

Critici aduse “căutătorilor” de greşeli

Potrivit lui Kelemen, una din şansele alinierea României la celelalte state europene în ce priveşte agricultura o reprezintă perioada 2015-2020. “Am avut ocazia să particip doi ani în Parlamentul European, tot în Comisia pentru agricultură, şi câteodată am avut impresia că eu nu mă regăsesc cu cei din Uniunea Europeană. Eram poftiţi lângă ei într-un tren care are viteza de 220 de km la oră. Ei ne poftesc să luăm loc , dar nu ştim cum să urcăm în tren. Sunt multe lucruri care, şi prin această conferinţă cred că putem şi puteţi să învăţaţi, astfel ca multe informaţii să ajungă la fermieri. De multe ori am criticat acele instituţii care impart aceşti bani, acei oameni care lucrează în aceste instituţii şi care sunt doar căutători de greşeli la aceste programe. Aruncă înapoi cu nonşalanţă la fermieri planul de management al fermei, pe motiv că a trecut un paragraf greşit. Trebuie să vadă programul omului şi să încerce să corecteze, să-l ajute nu să-l trimită acasă. Îi cere fermierului să fie un computer man, cu foarte multe cunoştinţe. Gospodarul nostru nu are de unde să ştie aceste lucruri”, a declarat Kelemen Attila.

“Avem datoria să ajutăm acest mediu rural”

În încheiere, Kelemen Attila a subliniat nevoia sprijinirii mediului rural, în contextul în care România are 78 % din supraţă încadrată în zona rurală. “România este ţara cu cea mai mare zonă de mediu rural din Europa, în procent de 78 % în accepţiunea europeană. În Germania suprafaţa este de 4 % iar în Franţa cam 5,5 % din întreaga suprafaţă, iar noi 78 %. Deci avem datoria ca să ajutăm acest mediu rural în aşa fel ca într-adevăr să ne găsim locurile în acel tren european care merge cu 220 de km la oră la care suntem poftiţi să luăm loc lângă alte naţii din Europa. Comisia de agricultură din Camera Deputaţilor din care fac parte trebuie să găsească conexiuni cu nevoile fermierilor prin care să ajutăm agricultorii din România”, a concluzionat Kelemen Attila.