Plăţile directe, de la cerere la plată pe înţelesul fermierilor

În contextul aparţiei exerciţiului financiar privind plăţile directe pe suprafaţă pentru perioada 2015-2020, directorul executiv APIA Mureş Ovidiu Săvâşcă a prezentat joi, 22 ianuariue, în cadrul conferinţei organizate de Regia Naţională de Dezvoltare Rurală (RNDR) o analiză privind plăţile directe PNDR 2007-2014, prilej cu care a punctat problemele şi soluţiile utile fermierilor. “Au fost foarte multe probleme de la început, atât în ce priveşte administraţia, cât şi fermierii, scopul acxestei prezentări a fost să vedem care au fost problemele şi să vedem care sunt lecţiile învăţate din acest exerciţiu financiar”, a precizat în deschiderea prezentării Ovidiu Săvâşcă, directorul executiv APIA Mureş.

Diminuarea problemelor

În continuare, directorul APIA Mureş a prezentat întreg fluxul de lucru procedural, de la depunere până în etapa aferentă autorizării la plată a cererilor unice de sprijin pe suprafaţă, evidenţiind problemele înregistrare în procesul de administrare a cererilor de plată din perioada 2007-2013 pentru diminuarea sau chiar eliminarea posibilă a impactului negativ al acestora. “Aceste problem le vom întâlni în noul PNDR, dar să sperăm că ele vor fi cât mai puţine, având în vedere lecţiile care le-am învăţat, atât noi cât şi fermierii. Sperăm ca ele vor avea un impact mult mai mic pe noul exerciţiu financiar 2015-2020”, a spus directorul APIA Mureş.

Utilizatorul, beneficiar al subvenţiei şi nu proprietarul

Potrivit acestuia schema unică de plată pe suprafaţă constă în acordarea unei sume uniforme pe hectar, finanţată din F.E.G.A., beneficiari fiind persoanele fizice şi/sau persoanele juridice care utilizează terenul agricol pentru care solicită plata, în calitate de proprietari, arendaşi,concesionari, asociaţi administratori în cadrul asociaţiilor. Beneficiarii plăţilor directe în cadrul S.A.P.S.trebuie să fie înscrişi în Registrul unic de identificare, să depună o cerere unică de plată pe suprafaţă în termen şi să îndeplineascăcondiţiile generale de eligibilitate ( să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole, arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parceleitrebuie să fie de cel puţin 0,1 ha. Beneficiarii trebuie să declare toate parcelele agricole, să înscrie, sub sancţiunea legii penale, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere de plată directă pe suprafaţă. “În primii ani, în speciali în rândul fermierilor mici s-a făcut o confuzie foarte mare despre ce înseamnă un beneficiar de subvenţie. Acesta este întotdeauna utilizatorul terenului, nu proprietarul. S-a făcut această confuzie între proprietar şi utilizator. Am avut foarte multe situaţii în perioada 2007-2008 când proprietarul avea arendat terenul la utilizator, şi tot în acelaşi timp venea şi depunea cerere de plată în calitate de proprietar. Pe parcurs aceste problem s-au eliminat”, a spus directorul APIA Mureş.

“O cerere corectă determină eficienţă şi operativitate”

Cererile de plată se depun începând cu data de 1 martie până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic la centrele APIA, fără penalizari, iar din 16 mai până în data de 9 iunie cu penalizari de întârziere de 1% pe zi. “O cerere corectă determină eficienţă şi operativitate pentru controalele administrative şi pe teren, o sarcină administrativă ulterioară mai uşoară, precum şi efectuarea plăţilor la timp. Aceasta începe cu identificarea corectă a parcelelor şi digitizarea acestora în aplicatia IPA-ONLINE. În acest context APIA sprijină fermierii în ceea ce priveşte identificarea parcelelor agricole pentru care aceştia solicită sprijin, prin punerea la dispoziţia lor a unei aplicații LPISWEB cu ajutorul căruia fermierii pot să vizualizeze într-un mediu GIS blocurile fizice şi să îşi identifice parcelele. Există şi o parola „Universală”, care poate fi folosită oricând, de orice persoana interesata să vizualizeze configuraţia blocurilor fizice în aplicaţia IPA-ONLINE, accesând pagina web http://lpis.apia.org.ro/”, precizează Ovidiu Săvâşcă.

 Suprapapunerile şi supradeclarările în scădere

Dupa încheierea Campaniei de depunere a cererilor se efectuează primul control administrativ, în urma căruia se generează erorile aferente cererilor de plată depuse pentru campania în curs, un impact semnificativ avându-le suprapunerile şi supradeclararile, potrivit directorului APIA Mureş. Ca urmare a generării acestor erori, fermierii sunt notificaţi în vederea rezolvării acestora, deoarce în caz contrar cererile nu pot fi autorizate la plată. “În continuare există situaţii de suprapuneri şi supradeclarări, din motive independente de voinţa fermierilor şi nu numai cum ar fi lipsa cadastrului, lipsa titlurilor de proprietate, lipsa unui plan parcelar la nivel U.A.T., lipsa corespondenţei dintre documentele deţinute pentru terenul utilizat şi amplasament, adeverinţe eliberate de autorităţile locale, pe aceiaşi parcelă pentru fermieri diferiţi. În primii ani am avut undeva la 60.000 de suprapuneri la nivelul judeţului Mureş. În acest an avem în jur de 5.000 de hectare supradeclarate şi 16.000 de suprapuneri. Evident trendul este descrescător. Ideal ar fi ca aceste suprapuneri să fie în număr cât mai mic, dacă se poate chiar deloc”, afirmă Săvâşcă.

Controlul în teren clasic

Controlul pe teren reprezintă un element de bază în funcţionarea sistemului IACS şi se execută pe un eşantion de cel puţin 5% din totalitatea cererilor de plată depuse de fermieri într-o campanie. Scopul controalelor pe teren este acela de a verifica datele declarate de către fermier în cererea de sprijin, pe baza examinării situaţiei efective de pe teren şi, în consecinţă, de a asigura o plată adecvată a fondurilor alocate pentru plăţile pe suprafaţă. Obiectivele controlului pe teren sunt de a constata şi confirma limitele şi suprafaţa parcelelor agricole; parcelele de referinţă pentru care se solicită sprijinul trebuie sa fie identificate pe baza luării în considerare a tututor limitelor acestora, speciile plantelor cultivate pe parcela agricolă declarată în solicitarea de sprijin sau tipul categoriei de folosinţă a terenului, respectarea cerinţelor de eco-condiţionalitate (sau conformitate încrucişată), cerinte minime bunele condiţii agricole şi de mediu şi cerinţe statutare de management, pentru anul pentru care s-au solicitat plăţi, respectarea cerinţelor specifice şi de management pentru măsurile de dezvoltare rurală, efectuarea, după caz, şi a altor măsurători privind limitele şi suprafeţele parcelelor de referinţă -blocuri fizice în scopul eficientizării sistemului LPIS şi soluţionării problemelor de digitizare a unor blocuri fizice, măsurarea limitelor blocurilor fizice în vederea digitizărilor şi redigitizărilor. “Controlul efectiv în teren presupune identificarea parcelelor agricole incluse în cererea de plată pentru schemele de plăţi directe pe care se efectuează măsurători de verificare a suprafeţelor declarate, verificarea respectării cerinţelor de ecocondiţionalitate pe toate parcelele agricole ale fermei, verificarea limitei blocului fizic în care este identificata parcela măsurată, verificarea declaraţiei fermierului privind categoria de folosinţă a terenului şi cultura, verificarea schiţei fermierului, daca nu există limita vizibilă a parcelei măsurate”, a declarat directorul APIA Mureş.

Controlul in teren prin metoda teledetecţiei

Pentru a asigura nivelul minim de încredere şi reprezentativitate, reprezentanţii APIA fac controale, pe imaginea satelitară, la toate parcelele fermierului incluse în perimetrul imaginii, iar pentru parcelele neacoperite de imagine se vor realiza controale la faţa locului. În cadrul controlului prin teledetecţie, parcelele sunt identificate şi măsurate pe ecran, în mediu GIS, prin foto-interpretare. De asemenea, pentru siguranţa identificării corecte a parcelei declarate de fermier, se are în vedere amplasamentul indicat de fermier prin digitizarea realizată în IPA-online. Foto-interpretarea se va realiza pe baza unei serii de două imagini satelitare de mare rezoluţie. “Rezultatele fotointerpretării satelitare sunt aduse la cunostinta fermierilor prin actiunile de clarificare cu fermierii – FOLLOW-UP, la sediile APIA sau la primării. În acţiunile follow-up, sunt chemaţi la clarificări toţi fermierii care au în rezultate coduri de eroare ce necesită clarificări, indiferent dacă au fost sau nu selectaţi la control prin teledetecţie, dar au parcele declarate în cultivările comune din blocurile fizice controlate. Verificarea este necesară pentru a se asigura APIA că plata subvenţiilor se realizează pe date corecte, iar pentru cazurile în care este necesară continuarea controlului prin vizită la faţa locului, se realizeaza un raport de tip clasic (Raport COMASAT) ce susţine corectitudinea datelor ce vor fi preluate de sistemul IACS”, declară Ovidiu Săvâşcă.

Autorizarea la plată a cererilor unice pe suprafaţă

Dupa finalizarea tuturor controalelor şi introducerea rezultatelor acestora în sistemul IACS, se avizează cererea la plată prin aprobarea controlului administrativ, dupa care urmează să se calculeze suma cuvenită fiecărui fermier de către sistemul IACS, în urma parametrizărilor acestuia (de catre APIA Aparat Central), care se efectuează în permanenţă, în fiecare campanie, în funcţie de cuantumurile stabilite în fiecare an pentru fiecare schemă de plată.

Depistarea si recuperarea sumelor necuvenite

Conform legii, în cazul în care a primit plăţi necuvenite, agricultorul în cauză are obligaţia de a returna sumele respective, majorate cu dobânzile calculate pentru perioada dintre data la care agricultorului i se comunică obligaţia de rambursare şi data respectivei rambursări sau deduceri a sumelor datorate. “Daca în urma tuturor controalelor realizate asupra unei cereri de plată, rezultă o suprafaţă determinată mai mică decât cea declarată cu un procent de peste 3% sau două hectare, dar mai mic sau egal cu 20% din suprafaţa determinată, se aplică o penalizare egală cu suma aferentă dublului diferenţei dintre suprafaţa declarată şi suprafaţa determinată in Campania curentă. Suprafaţa neconfirmată în campania curenta aferentă parcelelor declarate, este comparată cu suprafaţa aceloraşi parcele din campaniile anterioare, deci se realizează în permanenţă o comparaţie a suprafeţelor autorizate pe fiecare parcelă pentru a asigurarea APIA că nu s-au efectuat plăţi necuvenite. Dacă se depăşeşte procentul mai sus amintit, sistemul IACS propune suprafeţele respective ca şi plăţi necuvenite, care trebuie gestionate şi analizate în vederea recuperării sumelor primite necuvenit, de către fermieri. În cazul neconfirmării suprafeţelor aflate sub angajament de agromediu, se realizează automat recuperarea sumelor primite în mod necuvenit”, afirmă Ovidiu Săvâşcă.

“Exista o bază solidă în gestionarea eficientă a viitorului P.N.D.R”

Concluziile studiului prezente de către directorul APIA Mureş au scos în evidenţă inerentele obstacole în inţelegerea şi aplicarea deplină a legislaţiei extrem de stufoase şi a întregului sistem operaţional. “Odată cu trecerea timpului şi pe măsura dobândirii experienţei provenite dintr-o practică repetată şi pe măsura imbunătăţirii legislaţiei, a manualelor de procedure şi a înţelegerii funcţionării sistemului informatic, lucrurile s-au cristalizat. Putem spune acum că exista o bază solidă în gestionarea eficientă a viitorului programul P.N.D.R., fapt de care speram să profite în primul rând beneficiarii acestuia. Cu toate că suntem realişti, atât în practică cât şi în prezentarea de mai sus, din raţiuni de timp nu am acoperit toate problematicile care pot apărea şi nici nu am învăţat toate lecţiile”, a concluzionat Ovidiu Săvâşcă.