La mulți ani, Biblioteca Județeană Mureș!

Gradul de cultură și civilizație al unei colectivități a fost și rămâne condiționat de instituțiile sale. Biblioteca se înscrie în categoria instituțiilor etalon, cea care care dă tonul gradului de civilizație cu implicații civilizatoare mai presus decât altele, fiind suma cunoștințelor umane la un moment dat. Nu face excepție nici municipiul Târgu-Mureș unde spațiul cărții își găsește adânci rădăcini, destul să amintim de Schola Particula din 1557 și Biblioteca Teleki deschisă în anul 1802.

Anul de grație 1913

Cartea își găsește în anul 1913 o altă minunată gazdă, în spațiul Palatului Culturii, prin deschiderea bibliotecii orașului, actualmente sediul Bibliotecii Județene Mureș, ambele instituții administrate de Consiliul Județean Mureș celebrându-și în această toamnă un secol de existență. “A fost odată ca niciodată, acum 100 de ani, în luna noiembrie a anului 1913 când a început acestă frumoasă poveste a Bibliotecii Județene. După ziarele vremii totul a început pe 23 noiembrie 1913, deși e foarte limpede că a fost și o perioadă de pregătire înainte. Dovadă în acest sens e și corespondența foarte veche din 1913 pe care o avem și prima semnătură din Cartea de Aur datează din 10 octombrie 1913. A fost o perioadă de pregătire, nu știm exact cât timp, cert este că în a doua jumătate a lunii noiembrie 1913 a fost deschisă biblioteca pentru public, inițial cu 10-11.000 de volume. Colecțiile au crescut treptat, inițial accentul era pe cartea în limba maghiară după care încet, încet prin creativitatea lui Aurel Filimon, al doilea director al bibliotecii, colecțiile de carte în limba română au început să se dezvolteâ€, a afirmat Monica Avram, directorul Bibliotecii Județene Mureș.

Spații generoase

Născută în același timp cu Palatul Culturii, biblioteca își urmează cursul firesc de dezvoltare, începând cu îmbogățirea fondului de carte, extinderea spațiilor, ajungând astăzi să reprezinte un nucleu viu cu ramificații în diverse locații ale orașului. “În ce privește spațiile, au crescut masiv ca și suprafață. Sunt foarte multe documente în arhivă prin care se cerea suplimentarea spațiilor pe motiv că ele nu ajung, nu mai ajung depozitele, locurile pentru sală de lectură. De exemplu, în 1957 biblioteca avea doar cinci încăperi în Palatul Culturii. La începutul anilor 60 a fost o solicitare vizavi de împărțirea spațiului de la etajul 3 care era cât Sala de lectură de la etajul 2. Evident încep și discuțiile de renovare a spațiilor, trecând ceva timp de la inaugurarea Palatului, încep discuțiile vizavi de modernizarea bibliotecii. Se instalează telefonul, se cumpără aparatură, în sensul de mașină de scris, mașină de serviciu, înlocuirea țevilor și tot felul de alte lucruri. Evident creșterea suprafețelor implică și desprinderea unor secții. Se desprinde secția de copii, la începutul anilor 50, apoi Cartea tehnică, Împrumutul pentru adulți, practic încet, încet fiecare spațiu solicitat și oferit bibliotecii se soldează cu deschiderea unei noi secții. Încep să apară filialele de cartier, e pusă în subordinea bibliotecii și Biblioteca Teleki-Bolyai. Ultimele preluări de spații sunt de dată mai recentă, vorbim de spațiul de la fostul Hotel Parc, unde avem 15 încăperi la parter și la subsol și de cinci încăperi în Palatul Culturii la etajul 1, spațiul ocupat anterior de Uniunea Vatra Românească.Toate astea înseamnă extinderi, înseamnă noi servicii, noi oportunități pentru comunitateâ€, a explicat Monica Avram.

Bibliotecă în stil Secession 

Farmecul stilului Secession al impunătorului Palat și-a pus amprenta și pe Biblioteca Județeană, spațiul destinat cărții fiind inclus în planul proiectanților clădirii, care au înțeles la aceea vreme de rolul și menirea cărții în viața unei comunități. “Palatul Culturii a fost finalizat în 1913, deja această parte în care ne desfășurăm activitatea și azi era gândită pentru bibliotecă. La început pentru 11.000 de volume cât a fost fondul de carte inițial, și azi el ajunge undeva apropape la un milion. Dar această parte a fost gândită special pentru bibliotecă, a fost în proiect, a fost gândită funcționarea bibliotecii în Palatul Culturii. Extinderile și suplimentările de spațiu au venit firesc ca urmare a dezvoltării colecțiilor. Biblioteca orașului era practic gândită încă din start să funcționeze în Palatul Culturiiâ€, a menționat Monica Avram.

Fondul de carte, separat

Momentul apariției bibliotecii a fost urmat de îmbogățirea zestrei, de la 10.000 de volume în urmă cu 100 de ani la aproape un milion în prezent. “Pe măsura completării colecțiilor evident că au fost nevoie de desprinderi, de separări de fonduri de carte. Deja s-au desprins periodicele la mijlocul anilor 60. Pentru că deja erau prea multe și nu puteau fi amestecate cu cărțile. Apoi numărul mare de cărți pentru copii coroborat cu numărul mare al copiilor care veneau la bibliotecă a impus automat selectarea cărților pentru copii, desprinderea și punerea într-o secție separată dedicată lor. Așa s-a întâmplat și cu secția de artă, pe măsura dezvoltării colecțiilor e clar că nu puteau fi gestionate ca un fond unitar și atunci era nevoie de fragmentare plus că nu se mai punea problema de o singură încăpere. Trebuiau împărțite pe încăperi, pe depozite, pe domenii de interesâ€, a precizat directorul Bibliotecii Județene Mureș.

Donații de carte

Un rol important în dezvoltarea fondului de carte l-au reprezentat donațiile care au îmbogățit zestrea bibliotecii. “Au intrat în zestrea bibliotecii un număr important de cărți, în special în perioada interbelică. Donațiile au venit din surse extrem de variate, începând de la instituții, aici mă gândesc la Consiliul de Miniștri, la Asociația Transilvană Astra, la edituri, biblioteci, universități cu care biblioteca noastră a făcut schimb, dar mă gândesc și la persoane particulare. Pentru perioada veche avem familia nobiliară Bornemisza, apoi  îi avem pe Ioan Chinezu și Vasile Netea. De o lună am primit o donație masivă de la Hajdú Géza și Adám Erzsébet. Tot în anii de început îl avem pe Láni Oszkár care a donat foarte multe cărți vechiâ€, a afirmat Monica Avram.

Cărți vechi de 500 de ani

Vechimea bibliotecii este completată de zestrea acesteia care nu e de deloc de neglijat, biblioteca păstorind documente și cărți de o inestimabilă valoare. “Toate documentele și cărțile sunt valoroase, unele pot fi înlocuite, altele nu. Pot fi înlocuite cele care încă se mai găsesc pe piață, dar adevărata valoare este dată de colecțiile speciale. Dacă ar fi să ne gândim la periodice cel mai vechi e de la 1845. Vă dați seama că așa ceva chiar nu mai ai cum să găsești, iar dacă găsești, suma e imensă. De asemenea, sunt ziare locale de la sârșitul secolului XIX și începutul secolului XX, ziare cu apariție locală. Îmi vine în minte “Târnăveanul†care a apărut între 1914 și 1918. E imposibil să mai găsești în altă parte. Sunt unicate, atât prin vechimea lor cât și prin faptul că s-au tipărit la noi în județ. Dacă ar fi să mergem mai departe la cartea veche e suficient să spun că avem foarte multe incunabule, atât la sediul central cât și la Biblioteca Teleki. Incunabulele sunt cărți publicate între anii 1452, când a apărut tiparul și până la 1500, e perioada de copilărie a tiparului și tot ce s-a publicat efectiv, nu copiat, este catalogat incunabul. Sunt 71 de incunabule, patru la sediul central celelalte la Biblioteca Teleki. Rarități mai avem, avem semnătura Mariei Tereza pe o broșură tipărită la Sibiu în 1744. Nimeni nu a făcut o analiză grafologică pentru a vedea dacă într-adevăr ea a semnat dar e o semnătură nu din publicare, ci e clar o semnătură originală  plus că are și sigiliul imperial în relief. De asemenea, la sediul central avem cinci exemplare din Cartea românească de învățătură de la Iași din 1643, avem Biblia de la Blaj a lui Samuil Micu, din  1875, o hartă din 1756 și multe alteleâ€, a arătat Monica Avram.

Colaborare româno-maghiară

La dezvoltarea bibliotecii au contribuit toți cei care prin munca lor din ultimul secol au slujit cartea, printre care și primii doi directori ai instituției, Molnar Gabor și Aurel Filimon, munca lor fiind și astăzi bază de temelie în activitatea bibliotecii. “Cred că a existat o bună colaborare între ei, Molnar Gabor a fost primul director al bibliotecii, între 1913-1935. După aceea a urmat la conducere  Aurel Filimon care era deja în bibliotecă din 1921. El continuă practic munca lui Molnar Gabor. Avem o perioadă din 1921 până în 1936 în care cei doi au lucrat foarte bine împreună. Colecțiile au început să se dezvolte oarecum altfel pentru că o dată cu venirea lui Filimon începe să intre și carte românească în bibliotecă, ceea ce a dus la creșterea numărului cititorilor. Tot atunci încep să apară primele suplimentări de spații, primele solicitări de renovarea spațiilor. Cred că este o perioadă definitorie pentru bibliotecă, în care s-au creat foarte multe relații între biblioteca din Târgu-Mureș și bibliotecile din țară și străinătate. În mare parte fondul documentar existent astăzi în bibliotecă li se datorează celor doiâ€, spune Monica Avram.

Biblionet, poarta spre viitor

Dacă trecutul își are rădăcinile bine înfipte în viața bibliotecii, nici prezentul și viitorul nu pot fi trecute pe plan secund, era digitală fiind îmbrățișată de bibliotecă, programul Biblionet fiind un exemplu în acest sens, pus în practică de Fundația Bill și Melinda Gates și implementat în România prin Fundația IREX și Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România. “Biblionet a însemnat dezvoltarea și modernizarea bibliotecilor din rețeaua publică, a însemnat dotarea a 44 de biblioteci din județ incluzând Biblioteca Județeană cu filialele și secțiile pe care le avem. Înseamnă aproximativ 200 de calculatoare, seturi întregi de imprimante video proiectoare, scannere. Proiectul Biblionet a debutat în aprilie 2009 și s-a încheiat acum două săptămâni la București cu Conferința Future Libraries. Investiția financiară pentru ceea ce s-a întâmplat în județul Mureș depășește 10 miliarde de lei vechi. Aici nu vorbim de bani cash, vorbim de aparatură, dotări și sub formă de pregătire profesională a bibliotecarilor din județ. La rândul nostru și noi am beneficiat de acest proiect pentru că la nivel de județ proiectul s-a derulat prin Biblioteca Județeană. La noi s-au completat dosarele de aplicații, noi am propus ce biblioteci să intre, am avut discuții cu primăriile locale. Un lucru foarte interesant și important este că în tot acest proces au fost implicate autoritățile locale. Inițial au semnat o scrisoare de angajament prin care își asumau responsabilitatea de a prelua proiectul și de a-l duce mai departe la nivelul comunității respective, și-au asumat responsabilitatea de a păstra biblioteca deschisă, de păstra calculatoarele în bibliotecă, de a asigura postul de bibliotecar plus renovarea spațiului sau întreținerea acestuiaâ€, a menționat Monica Avram.

Consiliul Județean Mureș, partener  de nădejde

Dezvoltarea și funcționarea Bibliotecii Județene nu poate fi concepută în perioada de după 1989 fără Consiliul Județean Mureș, motorul dezvoltării instituției prin proiectele și investițiile finalizate. “Biblioteca Județeană Mureș nu are cum să fie văzută altfel, cel puțin în ultimii 20 de ani, separat de Consiliul Județean. Conform legii suntem o instituție subordonată Consiliului, practic tot ceea ce se întâmplă în bibliotecă se reflectă și asupra Consiliului. Acest lucru ne responsabilizează dar ne dă și siguranța că avem o structură puternică în spate și orice se întâmplă avem cui să ne adresăm. Nu pot să nu remarc investițiile masive care s-au făcut în bibliotecă în ultimii ani și cred cu tărie că lucrurile vor merge mai bine și pe mai departe. Mai avem câteva spații de renovat și sunt convinsă că o să le renovăm, pentru ca biblioteca să fie funcțională de la pivniță și până la pod. Am găsit întotdeauna sprijin din partea Consiliului Județean. Investițiile au fost făcute doar prin această instituție, începând de la clădirea Bibliotecii Teleki până la celelalte spații. Avem patru filiale de cartier, am beneficiat de fonduri pentru renovarea și îmbunătățirea acestora.Tot prin fonduri de la Consiliul Județean a fost îmbunătățită dotarea tehnică a bibliotecii până la intrarea în programul Biblionet. Tot cu sprijinul Consiliului Județean am beneficiat de o extindere foarte mare în spațiul fostului Hotel Parc. Dacă ne gândim că spațiile de acolo sunt suficiente pentru a adăposti fondul de periodice, care este unul imens cred că am spus tot. În plus acolo mai avem o sală multimedia, Secția de artă și desigur American Cornerâ€, a subliniat Monica Avram.

Respect bibliotecarilor

Printre cei care au pus umărul la activitatea și dezvoltarea bibliotecii se numără și foștii bibliotecari alături de cei care au în spate decenii de muncă în folosul cărții și al cititorului. Printre aceștia se numără și Anica Mașca, bibliotecar la Secția pentru Copii, care vreme de aproape trei decenii a fost aproape de carte, de cititor. La Centenarul Biobliotecii nu au fost uitați foștii colegi, cei care au contribuit formarea profesională și spirituală în litera și spiritul dragostei pentru cărții. “În acei ani de început pentru mine la bibliotecă copii erau mai preocupați pentru că nu aveau alte mijloace să se informeze. Singurul loc pentru ei era biblioteca, televizorul era cum era, la radio știrile erau cum erau și copii găseau un loc prielnic la bibliotecă. Din păcate, imediat după 90 a scăzut numărul cititorilor foarte tare, dar din 1994-1995 biblioteca a revenit pe primul loc în opțiunile celor mici. Și acum biblioteca este un loc unde copii se pot regăsi și pot găsi ceea ce au nevoie la școală. Am foști cititori, actualmente părinții care vin acum cu copii și îmi spun că “tot aici suntețiâ€. Mi-aduc aminte că am avut un cititor care venea foarte des la bibliotecă. A împrumutat cărți și la un moment dat nu a mai găsit o carte. L-am pedepsit la momentul respectiv și după 20 de ani a venit la bibliotecă cu băiatul său și când a intrat l-am recunoscut și s-a mirat că încă îl mai țin minte. Am promoții de copii cu care am lucrat, de la Palatul Copiilor, de la Cenaclul literar “Tricolorulâ€, de care am satisfacții enorme. Mi-aduc aminte cu drag de bibliotecarii care erau când am intrat în bibliotecă, Aurica Spinei, Fábián Irén, Simó Maria, Jászberényi Emeșe și Olimpia Cozma care erau as în ce privește meseria de bibliotecar. Credeam că niciodată nu o să ajung să fiu ca ele. Când le vedeam pe bibliotecarele mai mari că se ridică de la masă și parcă nici nu se concentrau și luau cartea,  intram parcă într-un labirint din care credeam că nu mai ies niciodată. Dar pe parcurs m-am obișnuit, am învățat de la cei mai vechi foarte mult. Mi s-a explicat o dată și pe urmă am insistat eu, și acasă, și la bibliotecă, m-am străduit să învăț să fiu un bun bibliotecar. Am lucrat cu ele din 1985 până în 1990, eu fiind cea mai nou venită în bibliotecă, tot timpul am avut ceva de învățat de la ele. În afară de cursurile pe care le-am făcut ele mi-au fost dascăli. În rest, pot spune că m-am descurcat bine în toți acești ani. A fost un serviciu plăcut și mă bucur că plec liniștită și împăcată la pensie pentru că știu că a trecut frumos timpul. Anul viitor voi ieși la pensie, mă bucur să am acest privilegiu de a prinde Centenarul Bibliotecii în activitateâ€, a povestit Anica Mașca.

Un secol în slujba cărții și educației

Anul Centenarului Palatului Culturii aduce o altă frumoasă aniversare, 100 de ani ai Bibliotecii Județene Mureș, un secol încărcat de istorie, cultură și nu în ultimul rând educație. De la valorile trecutului, a celor care prin munca lor au lăsat moștenire generațiilor viitoare o inestimaiulă bogăție, cea a cărții, până la prezentul care continuă șă-și dezvolte menirea, acela de a fi un liant între carte și citor, terminând cu viitorul, care sună frumos pentru Biblioteca Județeană Mureș, care sare peste spațiul transilvan și național, exemple elocvente în acest sens fiind American Corner, Biblioteca “Târgu-Mureșâ€din Chișinău, programul “Library Strategies†sau  Biblionet, semne ale rodului muncii de un secol în sprijinul cărții, educației și a implicării în viața comunității pentru Biblioteca Județeană Mureș. Nu ne rămânem decât să ne încinăm în fața secolului de existență a Bibliotecii Județene și să-i urăm un sincer și călduros la mulți ani!