Parteneriat româno-german împotriva violenței în familie
Deși violența domestică are o istorie veche, fenomenul a fost prezentat public în Statele Unite și în Europa Occidentală drept o problemă generală gravă a societății abia în ultimele trei decenii ale secolului al XX-lea. Anii ’90 au adus recunoașterea violenței domestice drept o încălcare a drepturilor omului. Violența domestică are efecte devastatoare asupra femeii, îi afectează sănătatea fizică, îi periclitează sănătatea mentală, îi scade încrederea în sine și în ceilalți, iar efectele pe termen lung se circumscriu tulburărilor post-traumatice de stres, întâlnite, de obicei, la victimele războaielor sau ale dezastrelor naturale. De frică, din lipsa informațiilor și a educației în acest sens, în România foarte multe femei preferă să continue să locuiască împreună cu soțul violent, decât să ceară ajutor instituțiilor statului.
Parteneriat anti-violență
Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii a organizat, joi, 16 octombrie, în Sala de Conferințe “Tonitza” a Hotelului Continental din Târgu-Mureș, o întâlnire cu tema „Parteneriatul, o componentă esențială în prevenirea și combaterea violenței în familie. Întâlnirea a avut loc cu sprijinul Consiliului Județean Mureș, în cadrul proiectului româno – german, desfăşurat de Diaconia Rheinland – Westfalen – Lippe şi Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii în parteneriat cu Asociaţia Femeilor din Sibiu, de dezvoltarea Rețelei Centrelor de Adăpostire pentru victimele violenţei în familie din Transilvania. “Tema acestei întâlniri este identificarea acţiunilor necesare consolidării parteneriatului inter-instituțional și a celor elaborării unei strategii comune, în reţea, pentru ca în serviciile de adăpostire din judeţele Mureş, Sibiu, Braşov, Covasna şi Harghita, supraviețuitorii violenței în familie să beneficieze de servicii optime integrate. Mulțumesc tuturor celor prezenți, vom putea dezbate și subiectul de transfer de cunoştinţe şi abilităţi în dezvoltarea și menținerea parteneriatului inter-instituțional, de la partenerii din Germania”, a declarat Elena Micheu, director executiv Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii.
Femeia este supusă în ziua de azi multor provocări ce au la bază sărăcia, lipsa unei relaţii conjugale bazate pe respect şi încredere, dorința realizării profesionale peste noapte şi, în general, neputinţa de a câștiga suficienți bani pentru a-și oferi un trai decent, motiv pentru care este ispitită și obligată să se implice în relații care le provoacă suferință, le dărâmă moral și fizic. „Mă bucur să mă aflu aici și le urez bun venit colegilor din alte județe care ne-au onorat cu prezența, eu vă pot asigura de implicarea și participarea noastră continuă în a sprijini acțiunile ce ajută la scăderea numărului de acte de violență domestică”, a precizat Anca Mătieș, consilier al președintelui Consiliul Județean Mureș.
Muncă asiduă în echipă
Fenomenul violenţei în familie este recunoscut, atât internaţional cât şi intern, ca o problemă socială, de sănătate publică şi, în acelaşi timp, ca o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale omului. Deși în România există o legislaţie care circumscrie fenomenul violenţei în familie, transpunerea concretă în practică a reglementărilor se loveşte de cele mai multe ori de incapacitatea obiectivă a actorilor implicaţi de a reacţiona competent la provocările ridicate de nevoile victimelor violenţei în familie. Experienţa a dovedit faptul că provocările pe care fenomenul violenţei în familie le ridică sunt de nedepăşit prin abordări singulare, în care instituţiile acţionează izolat şi neintegrat. “Prin activitățile nostre și rezultatele obținute, pot spune că sunt mândră de felul în care se implică partenerii noștri, suntem cu mulți ani înaintea altor județe care mai au încă foarte mult de învățat”, a menţionat Ionela Horga, manager de programe, Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii.
Necesităţile speciale ale asistenţei sociale dedicate victimelor violenţei în familie au consacrat deja concepte, principii şi norme care postulează comportamente şi atitudini cooperante, care integrează şi organizează acţiuni specifice într-un ansamblu generator de soluţii ce se doreşte a fi exhaustiv.
Hiltrud Wegehaupt, femeia care luptă pentru OM
Scopul întâlnirii partenerilor a fost transferul de bune practici, creșterea vizibilității parteneriatului public-privat din județul Mureș, care promovează și susține financiar serviciile specializate de protecție a victimelor și de asistare a agresorilor familiali, precum şi conceperea unor proceduri comune de lucru pentru situaţiile ce vizează relaţionarea şi referirea de cazuri între unităţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei, la nivelul rețelei. “Mă aflu a patra oară în România și mă bucur să fac parte din această acțiune ce vizează OMUL. Este foarte importantă munca în echipă, iar prezența voastră aici mă convinge că discuțiile noastre de astăzi vor fi constructive, eu vă voi destăinui aspecte din experiența germană în dezvoltarea parteneriatului dintre adăposturi, autorități și instituții”, a declarat Hiltrud Wegehaupt, consultant pentru Asistență educațională, Adăposturi pentru femei și copii victime ale violenței familial și proiecte pentru promovarea drepturilor femeilor, Diakonia Rheinland-Westfalen-Lippe.
Servicii optime pentru victime și martori
Beneficiind de suportul financiar dar şi de bogata experienţă a partenerilor noştrii germani Aktion Mensch prin Diakonia Rheinland-Westfalen a fost creată în anul 2013 prima reţea de unităţi pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie din România, ce reunește centre de primire în regim de urgenţă şi centre de recuperare pentru victimele violenţei în familie din județele Mureș, Brașov, Sibiu, Covasna și Harghita. Obiectivele rețelei sunt de a identifica acţiunile necesare unei strategii comune, în reţea, pentru ca în serviciile de adăpostire din judeţele Sibiu, Mureş, Braşov, Covasna şi Harghita, femeile victime și copiii care au fost abuzați în familie sau au calitatea de martori la violență în familie să beneficieze de servicii optime integrate. “În calitate de reprezentant al DGASPC Mureș, eu vă adresez un bun venit la această conferință, o componentă esențială în prevenirea și combaterea violenței în familie. În ceea ce mă privește, mă bucur să fac parte alături de această mare familie a asistenței sociale și din marea rețea de profesioniști care și-au asumat responsabil misiunea de a reface echilibrul persoanelor și familiilor aflate în situații de dificultate. Problematica violenței în familie este gestionată în prezent în județul Mureș de câteva servicii Telefonul copilului și echipa mobile, Centrul de primire în regim de urgență din Târgu-Mureș, Centrul maternal la nevoie, Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii, Serviciul Prevenirea Marginalizării sociale. Având în vedere amploarea fenomenului violenței, în perioada 2012-2013 am avut 624 de cazuri de victime minori, 494 părinți cu copii, din care 184 părinți cu copii în adăpost. În anul 2014 am avut alte 107 cazuri de victime minori. Ne dorim să îmbunătățim componenta de asigurare a permanentei la Echipa mobile precum și serviciile de reabilitare a copiilor din CPRU, sens în care am reorganizat aceste servicii și am depus un proiect cu fonduri nerambursabile pe care sperăm să-l câștigăm”, a arătat Elida Deak, director general adjunct în cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș.
Lecții învățate în ultimii 11 ani
Gabriela Pîncă, coordonator Compartiment de Analiză și Prevenire a Criminalității, Inspectoratul de Poliție al Județului Mureș a făcut o prezentare a Lecțiilor învățate în cei aproape 11 de ani de parteneriat în lupta împotriva violenței domestice. “ Un parteneriat adevărat se construiește în timp, cu pași mici, cu răbdare, înțelegere, toleranță, cu respect, ca o prietenie. Imaginea, încrederea se construiesc lent, când organizăm ceva, punem umărul cum putem, formalitățile pot fi, uneori, trecute cu vederea, nu am nevoie de fiecare dată de o invitație scrisă. În acele perioade grele, cu lipsuri, cu frustrări, trebuie să rămâi aproape de partener, nu trebuie să te lași copleșit, o activitate fără buget, o discuție, un feed-back și un “mulțumesc” te pot motiva atât de mult, o dezbatere cu un grup de elevi, o întâlnire amicală, o discuție și o informare, un mesaj pe Facebook sau în presă, toate astea nu costă nimic. Oamenii au prejudecăți legate de polițiști, psihologi, despre violența în familie… un psiholog poate aduce un plus pentru polițiști printr-o afirmație pozitivă la adresa lor și viceversa. E mai ușor și eficient să lucrezi direct cu persoane decât cu instituții, trebuie să îndrăznești și vei fi plăcut surprins. Nu toate lucrurile le poți rezolva, dar nu te lovi de zidul celor care nu reacționează cum ai vrea, tu profită de ușile pe care le găsești deschise de alții”, a spus Gabriela Pîncă.
Randament, eficiență și voluntariat
Rețeaua coordonată de către Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii este un exemplu de bună practică pentru toți ceilalți furnizori de servicii sociale dedicate asistenței cazurilor de violență în familie. Centrul de Prevenire, Monitorizare și Combatere a Violenței în Familie Mureș constituie punctul focal ce a stat la baza formării reţelei informale de cooperare și a desfăşurării de activităţi de instruire pentru specialiştii care îşi desfăşoară activitatea în unităţiile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie membre a reţelei de parteneri și dezvoltării modelului de abordare integrată a fenomenului violenţei în familie, model implementat de peste 10 ani în comunitatea județului Mureș. “Parteneriatul înseamnă randament, accesibilitate, cost-eficiență și efort. Randamentul într-un parteneriat este de fapt o abordare holistică, o contribuție diversificată la rezolvarea sau îmbunătățirea unei probleme, actorii implicați au obiective comune și un rol potrivit la un moment potrivit. Acccesibiliatea nu înseamnă doar partea financiară, ci mai ales voluntariatul, iar când vorbim de cost-eficiență, aici luăm în calcul puetrea financiară crescută, folosirea judicioasă a resurselor și evitarea dublei finanțări”, a declarat Ionela Horga.
Tăcerea nu e o opțiune
Pentru victima care păstrează tăcerea, abuzul poate continua la nesfârșit. Persoanele care trec prin asemenea traume pot fi recunoscute după răni vechi, care apar regulat și nu justifică afirmația” am căzut pe scări”, manifestări de teamă, simptome de stres post-traumatic, culpabilizare, anularea sinelui, izolare socială și orice formă de dependență apărută brusc. “Este greu să asculți victimele povestind, nu ai cum să rămâi indiferent la problemele lor, dar avem exemple positive și acestea ne motivează să mergem înainte”, a declarat Maior Marta, director Serviciu Public de Asistență Socială Târgu-Mureș.
O femeie care trăieşte într-o relaţie de violenţă îşi pierde încrederea în ea însăşi şi în capacitatea sa de a participa la viaţă, ajunge mai greu la informații și la serviciile sociale ce le poate veni în ajutor. În Legea nr. 217 din 2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie este prevăzută posibilitatea emiterii de către instanța de judecată a unui ordin de restricție pentru evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este sau nu titularul dreptului de proprietate.
Amalia VASILESCU



