Educatie

Paştele, dincolo de ouăle roşii

Alex cantaretul de pricesneCum erau Paştele pe vremuri? Cum simţeau bunicii şi străbunicii apropierea de această sărbătoare? Ce obiceiuri străvechi respectau cu sfinţenie? Cum se îmbrăcau, dar şi ce bucate împodobeau mesele tuturor de Paşte au aflat copiii de la Gimnaziul „Dr. Bernády György”, participanţi la proiectul „Orizonturi pascale”, iniţiat de profesoara Codruţa Băciuţ.

Oua rosii si icoane Povestea satului tradiţional

Un proiect sensibil, organizat pe patru secţiuni distincte, obiceiuri, arte plastice, creaţie şi interpretare precum şi o secţiune culinară, ocazie pentru copii de a se documenta în rândul părinţilor, al bunicilor după informaţii de care Google încă nu are cunoştinţă. Ocazie de a picta icoane pe sticlă, de a colora ouă, şi de a prezenta cu o inocentă mândrie porturile populare. Invitat de onoare, poetul Valentin Marica a introdus copiii într-o poveste, cu un aer uşor nostalgic, o poveste despre satul tradiţional, aşa cum s-a păstrat în memoria poetului satul natal, Zoreni, şi despre alte vremuri, în care se trăia molcom, liniştit, în armonie cu ciclurile naturii şi în respectul inconştient faţă de aceasta. Iar copiii s-au lăsat purtaţi de poveste. Marica a evocat cum se întreceau copiii înainte de Paşte. „De Paşte, ne pregăteam în primul rând prin cuminţenie. Sărbătoarea aceasta ne aducea în fiecare an hăinuţe noi, cu pălărioare de paie, pe care părinţii le aduceau din Târg, şi coşuleţe împletite, frumos colorate, în care se duceau ouăle vopsite la Biserică. În mijlocul satului se întâlneau cu toţii, cu mic cu mare, la ciocnitul ouălor”, în amintirile poetului satul Zoreni căpătând o aură aproape mistică. Poetul a îndemnat copiii să încerce la rândul lor să crească frumos sufleteşte. „Să simţiţi mult. Paştele este dincolo de lumânările aprinse şi de ouăle roşii”, a spus Valentin Marica. Iar sfaturile acestuia se pare că au găsit teren fertil, pentru că elevii s-au pregătit pentru această ocazie mai degrabă ca pentru o sărbătoare, decât ca pentru o lecţie oarecare de limbă română.

Tudor poet in devenire Premiant, Tudor Crihălmeanu

Copiii au avut parte şi de o surpriză, unul dintre elevi fiind printre premianţii Concursului Naţional de creaţie artistică pentru elevi „Amândoi, în aburul pâinii…”, dedicat zilelor de 1 şi 8 Martie, iniţiat de Fundaţia Culturală „Cezara Codruţa Marica” şi Centrul de Studii Literare „Grigore Vieru” din Târgu-Mureş, aflat la cea de-a XI-a ediţie. Tudor Crihălmeanu, cel care a ocupat locul secund la concurs, a demonstrat şi pe viu că premiul i se cuvine, recitând în faţa tuturor o nouă creaţie sensibilă, dedicată Sărbătorilor Pascale. Iar copiii au continuat să se desfăşoare, povestind cu candoare despre frumuseţea şi semnificaţiile portului popular, despre mucenici tradiţionali şi despre faimoasele sarmale de post ale străbunicii, umplute cu păsat. Alex ne-a încântat cu o priceasnă, iar Sorana Gabor cu o candidă prezentare a costumului pe care-l purta. „Fetele se duceau dimineaţa în clopotniţa Bisericii şi spălau limba clopotului, ca aşa cum vin oamenii la biserică aşa să vină şi la ele feciorii”, a povestit Andrei Chinceşan, a cărui bunici se trag din zona Bucovinei. Am aflat şi că în zona Solovăstru, băieţii împodobeau crenguţe de brad cu panglici multicolore pe care le puneau la porţile fetelor de măritat, şi că obiceiul de a se spăla dimineaţa cu apa în care se pune câte un bănuţ de argint încă se păstrează. Iar datorită acestui gen de ore altfel, aceste tradiţii au şansa de a supravieţui trecerii timpului.

Sorana prezentatoarea portului

 

Show More

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button
Close