Piaţa muncii şi a studiilor vs. certificatele lingvistice, între Adevăr şi Provocare

A fost odată ca niciodată o Europă ca un fagure de miere căpăcit cu ceară în care nu se putea ajunge la gustul dulce al mierii dinăuntru la care visam cu toţii… dar întocmai ca şi apicultorul ce se gândeşte nu numai la bunăstarea lui, dar şi a consumatorilor, a deschis aceste cămăruţe dulci din care a curs mierea înmiresmată spre bucuria tuturor. Cam aşa ar fi şi povestea Europei de dinaintea şi de după integrarea României în Europa, când aceasta şi-a deschis graniţele şi românilor, care, parţial mânaţi de dorinţa unei vieţi mai bune, a unei cariere de succes sau de perfecţionare a studiilor, s-au aliniat la trendul mobilităţii internaţionale, dar vrând-nevrând, i-a pus în faţa unei situaţii explicite, şi anume aceea de a face dovada competenţei lor lingvistice.

Mobilitatea lingvistică, necesitate a prezentului

“Acum mobilitatea se face în două mari direcţii: pentru studii şi muncă. În cazul celei dintâi, este vorba de două tipuri: a mobilităţii studenţilor din universităţile româneşti în cadrul Programului de studii Erasmus şi a celor care aplică din start la universităţi din afară. Mobilitățile studențeşti pot fi pentru studii, pentru stagii de practică sau mixte (incluzând perioade de studii și de stagiu) pe perioade de la 2 la 12 luni. Selecţia candidaţilor pentru mobilităţi studenţeşti Erasmus se face prin concurs, pe baza rezultatelor profesionale cumulate, a rezultatelor testului de competenţă lingvistică şi a interviului de selecţie. Candidaţii care prezintă la înscriere certificate lingvistice recunoscute, conform baremelor stabilite de Departamentul de Limbi Moderne din cadrul fiecărei universităţi/facultăţi în parte, sunt scutiţi de proba scrisă. În cazul celei pentru muncă, accentul cade nu numai pe cunoştinţele generale de limbă, cât mai ales pe cele din domeniul specializat”, a afirmat Rodica-Ioana Bândilă, coordonator Centrul de Limbi Străine Eureka Reghin

Pluri şi multilingvism

Odată cu intrarea în Uniunea Europeană şi-a făcut prezenţa conceptul de pluri şi multilingvism. Prin plurilingvism, aşa cum se specifică în “Proiectul Cartei Europene a Plurilingvismului”, se inţelege folosirea mai multor limbi de către un individ, faţă de multilingvism care desemnează coexistenţa mai multor limbi în cadrul unui grup social; în acest context a devenit imperativă satisfacerea nevoilor unei Europe multiple şi multiculturale, prin dezvoltarea considerabilă a capacităţilor europenilor de a comunica între ei, depăşind frontierele lingvistice şi culturale, obstacolele în calea intensificării mobilizării internaţionale şi a unei cooperări mai strânse, nu numai în domeniul educaţiei, culturii şi ştiinţei, dar şi în domeniul comerţului şi al industriei , devenid chiar un obiectiv politic de acţiune în domeniul limbilor străine. “Până nu demult, situaţia era relativ simplă, în sensul că existau (şi există încă) câteva sisteme de examinare foarte populare şi intrate în conştiinţa publicului cum sunt certificatele de limba engleză Cambridge, IELTS, TOEFL, de franceză DALF/DELF şi a celor de germană eliberate de Goethe Institut. Se observă faptul că în ultimul timp a crescut presiunea asupra personalului (calificat) din partea angajatorilor sau asupra studenţilor din partea partenerilor din programele Erasmus de a face dovada competenţei lor lingvistice în domeniul lor profesional sau de studiu.Toate acestea cumulate şi cu conceptul de pluri /multilingvism, a dus la dezvoltarea unor sisteme de testări care promovează acest concept pe de o parte, şi asigură şi nevoia de achiziţionare a unui limbaj specializat într-o limbă străină cum este sistemul ECL pe de altă parte”, a declarat Rodica-Ioana Bândilă.

Testele lingvistice ECL

După mulţi ani de pregătire preliminară în domeniul testării limbilor străine, statele membre ale Uniunii Europene au înfiinţat un consorţiu în 1992, cu sediul la Londra mutat în 1999 în Ungaria, la Universitatea din Pecs. Cu ajutorul programelor ERASMUS şi mai târziu LINGUA, sarcina lui a fost să creeze un test lingvistic uniform pentru limbile statelor membre ale Uniunii Europene. În acord cu politica de unificare a Uniunii Europene, statele membre care au format consorţiul doreau să asigure echivalarea şi recunoaşterea certificatelor în fiecare limbă, fără a fi necesară ca acestea să fie validate la nivel naţional. “Răspunderea profesională pentru testele lingvistice ECL – ECL fiind sigla pentru Consorţiul European pentru Certificatul de Competenţă în Limbi Moderne – este asumată de o universitate de prestigiu din ţara de origine a fiecărei limbi, care realizează testele şi evaluează lucrările. Pe baza criteriilor uniforme stabilite în prima etapă de standardizare, examenele ECL pot fi susţinute în engleză, germană, greacă, maghiară, italiană şi spaniolă. Se pot susţine de asemenea examene pentru alte limbi, şi anume daneză, finlandeză, franceză, portugheză, suedeză, poloneză, română şi croată. Examenele ECL testează capacitatea orală şi scrisă de a folosi limba în comunicarea cotidiană, pe subiecte practice, profesionale şi personale, cu grade diferite de complexitate. Având în vedere că este recunoscut în toate țările Consorțiului Internațional ECL, acest tip de certificat este parte componentă din pachetul de documente necesar oricărui cetățean al Europei, atât pentru a găsi un loc de muncă în țara sa, a promova sau accede la noi ocupații colaterale; în plus, facilitează mișcarea și integrarea în spațiul european”, a precizat coordonatorul Centrului de Limbi Străine Eureka.

“E importantă planificarea din timp a proiectelor de viitor”

Printre cei care se decid să susţină un test ECL, din ce în ce mai mulţi sunt studenţi, cercetători şi reprezentanţi ai diferitelor domenii ale vieţii profesionale, care doresc să lucreze sau să-şi continue studiile în străinătate, cu atât mai mult cu cât există componenta germană pentru medici şi în curând engleza pentru medici, respective domeniul ethnic/business. La fel sunt testele LCCI ale Camerei de Comerţ şi Industrie a Londrei cu examenele de engleză generală SET, Engleza pt. Afaceri şi Turism, IT, Contabilitate, Finanţe, etc. www.lcciromania.ro “Piaţa examenelor internaţionale a cunoscut o dinamică spectaculoasă în ultimii 2-3 ani, cu schimbări de raporturi de forţă şi tendinţe axate pe aspectele practice ale cunoaşterii limbii, fie că e vorba de mediul academic sau nu, cu cerinţa de menţinere permanent a unu standard ridicat de limbă după obţinerea unui certificat ceea ce poate pune în dificultate pe potenţialul splicant la un job sau studii. De aceea e importantă planificarea din timp a proiectelor de viitor, o informare prealabilă referitoare la reţeaua de instituţii de învăţământ superior, respectiv companiile vizate şi la tipul de certificate pe care ecestea le agreează”, a afirmat Rodica-Ioana Bândilă.