Regionalizarea în dezbatere la UPM

Centrul de Cercetări pentru Drept și Științe Socio-Umane de la Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative, în colaboare cu Catedra de Istorie și Relații Internaționale au organizat vineri, 24 mai, în Aula Magna a Universității „Petru Maior†a din Târgu-Mureș, conferința „Regionalizarea României – între tradiție și model europeanâ€.

Argumentum

În deschiderea dezbaterilor conf. univ. dr. Călin Enăchescu a punctat și „cauza†care a făcut necesară această dezbarere. Comisia Europeană a adoptat o serie de hotărâri potrivit cărora regiunile devin motoarele de dezvoltare economică a Europei. Adoptarea regionalizării presupune și un consens social și trebuie susținută de o campanie și conștientizare a oamenilor cu privire la avantajele și dezavantajele acestui proces. „Ne-am propus ca dezbaterea de azi să aibă un profund caracter academic, fără implicații politiceâ€, a subliniat conf. univ dr. Călin Enăchescu.

Între euroscepticism, eurorealism și îngrijorare

Prof. Univ. Lucian Chiriac a prezentat două opinii recuperate de la colegi de breaslă. „Colegii noștri de la Miskolc ne-au spus în felul următor: «Nu se discută la noi despre regionalizare». Întrebând-o pe doamna profesor Jaqueline Morand-Deviller, una dintre cele mai mari profesoare de drept administrativ din Franța, care este rolul regionalizării în Franța, mi-a spus următoarele lucruri: «A fost un eșec»â€, își amintește prof. univ. Lucian Chiriac. Un alt aspect adus în discuție de prof Lucian Chiriac este lipsa de previziune, iar în această privință a punctat câteva întrebări la care trebuie să se găsească un răspuns: „Mă întreb în ce măsură conceptul național s-a epuizat? sau „Până unde poate merge integrarea după aderare?â€, „Europa și forma ei Uniunea oare va mai fi?†și continuă expunând faptul că au existat Imperiul Roman, Otoman, cel napoleonean și nu mai există, concluzionând: „Atunci de ce trebuie să fie U.E.?â€și sublinează „În regionalizare nu avem nevoie de criterii politiceâ€.

Prof. Univ. Radu Baltasiu de la Centrul de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române a remarcat următoarele: „Europa va fi prea mică. Din punctul meu de vedere o Europă care se lipsește de energia popoarelor va fi o Europă mult prea mică față de potențialul său†și continuă „Din punctul de vedere al României, apare, după cum spunea și președintele Academiei Române recent într-un interviu, un nou strat birocratic în România, care este utilitatea lui este absolut incertă, iar lipsa unei doctrine politice care să justifice acest lucru iarăși ne îngrijoreazăâ€.

Prof. univ. Petre Țurlea, de la Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemirâ€, a declarat că este un adversar al oricărul fel de regionalizare. „Orice fel de regionalizare șubrezește statul național unitar român și creează premisele pentru restul acțiunilor pe care inamicii acestui stat național unitar român le urmăresc. Un vot negativ al nostru, al tuturor, și la modificarea Constituției și la acest act samavolnic de înființare a regiunilor este o expresie a patriotismuluiâ€, concluzionează Petre Țurlea.

Tradiția regiunilor istorice

Prof. Univ. Cornel Sigmirean a subliniat că: „În general cred că orice proiect care ignoră istoria, tradiția, cultura este sortit eșeculuiâ€, și a continuat prezentând organizările și reorganizările administrativ-teritoriale prin care a trecut România și efectul pe care încă îl mai au în mentalul colectiv. „Consider că orice regionalizare trebuie să plece de la criterii istorice. Dovadă că organizarea administrativă a României în regiunile istorice: Oltenia, banat, Partium, Maramureș, Transilvania, Muntenia, Dobrogea, Moldova, ar putea să fie o formulă la orice regionalizareâ€, adaugă Cornel Sigmirean. O altă mare personalitate a culturii românești, academicianul Dinu C. Giurescu a transmis un mesaj video cu privire la subiectul dezbaterii. ,,S-a vehiculat o idee fericită, după părerea mea, să li se dea denumiri istorice. E foarte bine dacă se procedează așa fiindcă m-am uitat pe o hartă oficială a micro-regiunilor și am văzut că Franța, Italia, Germania, Austria, Cehia, Slovacia toate păstrează denumiri istorice, care au rezonanțăâ€, a menționat academicianul Dinu C. Giurescu.

Despre regionalizare via Bruxelles

Există un Nomenclator al Unităților Teritoriale și Administrative care stabilește niște praguri demografice, însă modul în care se configurează geografic regiunile, atribuțiile pe care acestea le primesc și tooate aspectele administrative și politice țin exclusiv de competența statelor. „Nu aș folosi termenul de regionalizare, vorbesc despre organizare regională, care este o chestiune administrativă și pe care o hotărăște România și pe care trebuie să o facem pe baza hotărârii noastre și a intereselor noastre ca și cetățeni și cu consultare amoplă astfel încât cetățenii să se regăsească în procesul decizional pentru că acesta este modelul european†prof. univ. Simon Costea de la Universitatea „Petru Maior†Târgu-Mureș. 

În loc de concluzii

Argumentele cu care vine Guvernul să sprijine acest proiect sunt cele legate de eterogenitatea dezvoltării economice a României și de a crește capacitatea de a absorbi fondurile europene. „Există îngrijorări justificate deoarece acest proiect nu a fost suficient de explicat, suficient de dezbătut și nu a fost încă argumentat în așa fel încât să nu fie ceea ce nu ne-am dori să fieâ€, precizează Ecaterina Andronescu și continuă cu privire la regionalizarea pe criterii etnice: „Nu cred că separarea etnică este un principiu europeanâ€.

O abordare interesantă a venit din partea ÎPS Ioan Selejan, Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, care a remarcat faptul că trebuie să ne gândim și la evoluțiile tehnice și sociale. „Dezbaterea de astăzi este, în mare, o radiografie a societății românești. În primul rând, puțin informată, în al doilea rând, există această teamă de nou, iar la noi care am trăit în fosta Regiune Mureș Autonomă Maghiară, nu este atât teama de nou, cât teama de trecut. Însă trebuie să avem, în acest moment, și încrederea că nu mai suntem iar sub asemenea presiune străină cum am fost în perioada 50-60â€, a precizat ÎPS Ioan Selejan.